Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 223/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 223/2008
Ședința publică de la 23 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva Sentinței comerciale nr. 94/C din 21 ianuarie 2008 pronunțată de judecătorul sindic în Dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză, părțile lipsesc.
Procedura de citare este îndeplinită.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului și cererea recurentei de judecare în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin Sentința comercială nr. 94/C/21 ianuarie 2008, fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar Ex Cont privind suportarea pasivului debitoarei SC Serv SRL de către administratorii sociali și și obligați pârâții la plata sumei de 364.477,33 lei, reprezentând pasivul neacoperit al debitoarei.
În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC Serv SRL și s-a dispus radierea debitorului din registrul comerțului.
În baza art. 136 fost descărcat administratorul judiciar de orice responsabilități și s-a aprobat remunerația lichidatorului judiciar în sumă de 4859 RON.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei să fie suportat de administratorii sociali, dacă au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folos propriu sau al altei persoane iar potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. d din legea răspunderea poate fi angajată dacă administratorii au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
S-a constatat că pârâții au preluat societatea cu bunuri dar nu au prezentat aceste bunuri lichidatorului judiciar și nu au condus evidența contabilă a societății.
Între faptele menționate și starea de insolvență a debitoarei există legătură de cauzalitate, fiind întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile a pârâților prevăzute de art. 998-999 Cod civil.
Față de aceste considerente, pârâții au fost obligați la suportarea pasivului debitoarei în sumă de 364.477,33 lei.
S-a mai constatat că propunerea lichidatorului judiciar privind închiderea procedurii insolvenței este întemeiată.
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii insolvenței, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închiderea procedurii, dispunând și radierea debitorului.
În cursul procedurii, bunurile societății nu au putut fi identificate iar creditorii au fost de acord cu închiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs AVAS, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței comerciale atacate, în sensul obligării lichidatorului judiciar de a formula cerere de închidere a procedurii după punerea în executare a sentinței de angajare a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale faliților este parte componentă a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 și poate fi aplicată atât în cadrul fazei de reorganizare judiciară cât și în cadrul fazei de faliment.
Hotărârea prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului, se pronunță în raport cu debitorul, creând astfel un drept de creanță al acestuia față de membrii organelor sale de conducere pentru sumele cu care instanța i-a obligat și nu dă naștere unui drept de creanță creditorilor față de persoanele sus-menționate.
Sumele recuperate în urma punerii în executare a hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic prin care s-a instituit răspunderea membrilor organelor de conducere ale falitului sunt destinate, în caz de faliment pentru acoperirea pasivului, fiind distribuite de lichidatorul judiciar, conform art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Întreaga procedură de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creanțelor falitului și de distribuire a sumelor obținute în cadrul acestei lichidări, este în sarcina lichidatorului judiciar.
Susține că în acest context legislativ, motivația instanței de fond prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment a Serv, fără a dispune mai întâi punerea în executare de către lichidatorul judiciar a sentinței prin care a dispus atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului falitei este nu numai greșită ci și nelegală întrucât din analiza textelor de lege sus-menționate rezultă că executarea silită a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform dispozițiilor art. 138, se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc.
Arată că judecătorul sindic are obligația de a pune în vedere lichidatorului judiciar să execute titlurile de creanță (inclusiv cele rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului) și nu înseamnă că lichidatorului judiciar nu are obligația, rezultată din lege, și dreptul procesual, în calitatea sa de reprezentant al falitei, să pună în executare silită titlurile de creanță pe care debitorul le are față de debitorii săi.
În acest context, din analiza gramaticală a dispozițiilor art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 în care se arată că "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator", rezultă că acest text de lege poate fi interpretat în sensul că executarea silită trebuie începută de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de insolvență prevăzute de Legea nr. 85/2006 și că ar putea fi continuată după închiderea procedurii de faliment de creditori în cadrul procedurii de executare silită instrumentată de executorul judecătoresc.
Potrivit dispozițiilor art. 142 alin. 2 "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile acestei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator", situație care este imposibilă după închiderea procedurii de faliment întrucât potrivit dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul sau lichidatorul și toate persoanele care l-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
În mod corect judecătorul sindic a făcut aplicarea art. 131 din Legea nr. 85/2006 ce prevede că în orice stadiu al procedurii insolvenței, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative, și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închiderea procedurii, dispunând și radierea debitorului.
De asemenea, în baza art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator.
Față de cele de mai sus, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 312 (1) Cod procedură civilă, prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței comerciale 94/C din 21 ian 2008 pronunțată de judecător sindic în Dosar - al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23 aprilie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored NP
Ex.2/20.06.2008
Jud fond
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
