Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 306/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.306/COM.
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Claudiu Răpeanu
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului comercial formulat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - cu sediul în B, sect.1,--11, împotriva sentinței civile nr.5891/COM/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - - cu sediul în C,-, jud. C, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în Registrul comerțului J - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-,.1, camera 6, jud. C, având ca obiect procedura insolvenței - obiecțiuni la raportul final.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este motivat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
La data de 11.06.2009 lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL - - a inregistrat la Tribunalul Constanta Raportul final, in conformitate cu dispozitiile art.129 alin.1 si art.121 din Legea 85/2006, propunand inchiderea procedurii in temeiul art.132 alin.2 din lege.
La data de 25.09.2009 creditoarea AVAS a formulat obiectiuni la raportul final.
S-a sustinut in motivare ca in speta se impune atragerea raspunderii parsoanelor responsabile de insolventa societatii, fiind pe deplin aplicabile dispozitiile art.138 din Legea 85/2006. Ca urmare, se impune respingerea raportului final, admiterea obiectiunilor in sensul continuarii procedurii de lichidare a debitoarei cu masuri care sa conduca la recuperarea sumelor datorate de catre debitoare.
In drept s-au invocat dispozitiile art.129 Legea 85/2006.
Prin concluzii, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea obiectiunilor ca nefondate.
Prin încheierea nr. 5891/12.10.2009 a respins obiecțiunile formulate și a aprobat raportul final întocmit de către lichidatorul judiciar.
S-a reținut că in raportul său asupra cauzelor si imprejurarilor care au generat starea de insolventa, lichidatorul judiciar a concluzionat ca nu exista motive pentru a formula o actiune in temeiul art.138 din Legea 85/2006. Introducerea unei cereri in raspundere reprezinta pentru practicianul in insolventa o facultate si nu o obligatie legala, fiind astfel expresia principiului disponibilitatii introducerii unei cereri de chemare in judecata in acceptiunea dreptului procesual civil.
Potrivit art.138 alin.3 din Legea 85/2006 comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor pot cere judecatorului sindic autorizarea introducerii cererii privind atragerea raspunderii patrimoniale a organelor de conducere.
Pasivitatea creditorilor nu poare fi acoperita de obligarea lichidatorului sa introduca cererea prevazuta de art.138 din lege sau sa convoace comitetul creditorilor pentru formularea unei asemenea cereri, neexistand un temei legal pentru o asemenea masura.
In conditiile in care bunurile din patrimoniul debitoarei au fost valorificate integral iar fondurile obtinute au fost distribuite, nu se intrevad alte masuri care ar putea conduce la acopererirea tuturor creantelor.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de către AVAS.
Prin motivele de recurs se arată că lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de art. 138 și următoarele din legea nr. 85/2006.În opinia recurentei, prevederile art. 138 din legea insolvenței sunt pe deplin aplicabile iar lichidatorul are ca îndatorire principală găsirea modalităților de recuperare a cât mai mult din pasivul debitoarei și distribuirea sumelor către creditori.
În drept se invocă art. 304 punctul 9, art. 3041.pr.civ. art. 2, 5 alin. 1, 136, 138, 140 și 142 alin. 1 din legea NR. 85/2006.
Instanța de recurs reține următoarele:
Potrivit art. 129 alin. 1 și 2 din legea nr. 85/2006:" după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
La data ședinței, judecătorul-sindic va soluționa, prin încheiere, toate obiecțiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia".
Din analiza obiecțiunilor formulate de către creditoare, se constată că aceasta este nemulțumită de faptul că raportul final nu identifică cauzele care au condus la faliment și persoanele care se fac vinovate, în vederea formulării unei acțiuni întemeiată pe prevederile art. 138 din lege și recuperării creanței. Totodată, recurenta este nemulțumită de faptul că lichidatorul judiciar a concluzionat că nu sunt întrunite cerințele art. 138 pentru a fi formulată o acțiune pentru atragerea răspunderii administratorului.
Așa cum rezultă din art. 129 din legea nr. 85/2006, raportul final reprezintă o sinteză a rapoartelor întocmite anterior. În speță, lichidatorul judiciar concluzionează că activitatea debitoarei s-a desfășurat legal, iar starea de insolvență a fost cauzată de împrejurări obiective, neimputabile debitoarei sau celor care au avut responsabilitatea gestionării activității și patrimoniului societății. Mai mult decât atât, administratorul social al debitoarei a pus încă de la început la dispoziția administratorului judiciar toate actele și documentele contabile. În consecință, lichidatorul judiciar și-a exprimat părerea în cuprinsul raportului final cu privire la lipsa de vinovăție a administratorului judiciar, vinovăție care ar fi făcut ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către acesta.
Constatând că obiecțiunile formulate nu sunt fondate, prima instanță a aprobat raportul final iar, atâta timp cât procedura insolvenței nu a fost închisă, creditorii pot uza de prevederile art. 138 alin. 3 din legea nr. 85/2006, în condițiile acestui text de lege.
Pentru aceste motive recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - cu sediul în B, sect.1,--11, împotriva sentinței civile nr.5891/COM/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - - cu sediul în C,-, jud. C, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în Registrul comerțului J - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-,.1, camera 6, jud. C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec.
01.03.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
