Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 378/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ. 378/2010
Ședința publică de la 16 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatoarea CEC BANK SA SUCURSALA Z împotriva sentinței civile nr. 2550 din 2 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI Z, SC SRL SOCIETATE ÎN INSOLVENȚĂ DE PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ S, SC GENERAL IMPORT EXPORT SRL, SC COMERT SRL, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, SC SRL și, având ca obiect procedura insolvenței contestație la creanță.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 60 lei și aplicarea timbrului judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 5 februarie 2010, s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei SC SRL, prin care se solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică, filele 16-22.
Curtea, după deliberare, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2.550 din data de 2 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Sălaja fost respinsă ca nefondată contestația formulată de CEC BANK - SUCURSALA Z pentru trecerea în tabelul creanțelor întocmit la debitorul Zaf aptului că creanța de 207.714,65 lei este garantată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin contractul de credit nr. 129/30.07.2004, debitoarea a beneficiat de un credit în sumă de 207.714, 65 lei, garantat prin garanție reală asupra fondului de marfă conform contractului de gaj fără deposedare nr. 286/12.10.2004.
În aceste condiții, instanța de fond a arătat că potrivit art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniului debitorului, dar în patrimoniul debitoarei nu s-au identificat bunuri, fond de marfă, care să poată fi executate în vederea îndestulării creditorului.
A mai precizat instanța de fond că un efect al contractului de garanție îl constituie dreptul creditorului de a intra în posesie sau de a reține bunul și dreptul de a-l vinde pentru a obține plata obligației garantate.
Apoi, potrivit art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, creanțele garantate se înscriu în total la valoarea garanțiilor evaluate conform dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. a, dar nu mai mult de valoarea totală a creanței garantate de acea garanție dar, în patrimoniul debitoarei nu există bunuri asupra cărora s-a instituit garanția, deci creanța și-a pierdut calitatea de a fi garantată, devenind astfel, chirografară.
În patrimoniul debitoarei există un imobil compus din casă, curte și grădină de 1.000 mp. dar asupra acestuia există o ipotecă în favoarea unui alt creditor, deci face obiectul unui alt contract de garanție imobiliară.
Este adevărat, a subliniat prima instanță, că garanția urmărește bunul, chiar dacă acesta a fost vândut sau creditorul va avea dreptul de a-și exercita dreptul asupra produselor rezultate, însă, așa cum s-a arătat, practic nu există bunuri, deci nici alte valori în locul celor înstrăinate și care au compus fondul de marfă asupra căruia s-a instituit garanția, conform principiului subrogației reale universale.
Față de aceste considerente, instanța a respins ca nefondată contestația.
Împotriva acestei hotărâri, n temeiul art. 8 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006 a declarat recurs contestatoarea CEC BANK - SUCURSALA Z, solicitând modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii contestației pe care a formulat-o împotriva tabelului suplimentar al creanțelor întocmit pentru debitorul
În dezvoltarea motivelor de recurs, contestatoarea a arătat că a formulat contestație împotriva Tabelului Suplimentar al creanțelor întocmit la debitoarea Z, solicitând înscrierea creanței în valoare de 207.714,65 lei ca fiind garantată si nu chirografară, conform contractului de credit nr. 129/30.07.2004, a actelor adiționale si a contractului de gaj fără deposedare nr. 286/12.10.2004.
A susținut contestatoarea că în cuprinsul declarației de creanță înregistrată la Tribunalul Sălaj la data de 04.12.2008, a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor față de debitoare și a creantei sale garantate în sumă de 196.850,93 lei la data de 04.12.2008 în temeiul contractului de credit nr. 129/30.07.2004 încheiat între părți, modificat prin actul aditional nr. 1/12.10.2004, actul aditional nr. 2/31.01.2005, actul aditional nr. 3/29.07.2005, actul aditional nr. 4/27.01.2006, actul aditional nr. 5/29.01.2007 si a contractului de gaj nr. 286/12.10.204 încheiat între CEC BANK - Sucursala Z si.
In motivarea cererii de admitere a creantelor, contestatoarea a arătat că are o creanță garantată, cuprinzând si accesorii, respectiv dobânzi, penalități, speze bancare care vor curge si se vor calcula în continuare până la data vânzării bunurilor, conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, creanta sa putând fi identificată cu usurință, contractul de garantie reală mobiliara, care garantează contractul de credit, încheiat cu debitoarea asupra bunurilor proprietate acesteia, fiind înscris în arhiva electronica a garantiilor reale mobiliare cu avizul de înscriere la nr. 673/12.10.2009.
În raport de aceste aspecte, contestatoarea a apreciat că respingerea de către administratorul judiciar și judecătorul sindic a contestatiei formulate motivat de lipsa garantiei în patrimoniul debitoarei este neîntemeiată si nelegală întrucât în cuprinsul Legii nr. 85/2006, modificată, la art. 3 pct. 9 se arată că creantele garantate se definesc ca fiind "creantele persoanelor care beneficiază de o garantie reală asupra bunurilor din patrimonial debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau tert garantat față de persoanele beneficiare ale garantiilor reale" iar la art. 3 pct. 13 din același act noramtiv, creditorii sunt definiti ca fiind "creditorii debitorului care nu au constituite garantii față de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii însotite de drepturi de retentie, ale căror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activităților curente în perioada de observatie"
În sustinerea contestatiei, recurenta a făcut referire si la dispozitiile Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, care în titlul VI reglementează regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare, destinate să asigure îndeplinirea unei obligații civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice, cu referire la art. 9 și art. 27 din Legea nr. 99/1999, dispoziții care reglementează și precizează caracterul și condițiile de încetare a garanției reale.
Astfel, față de aceste prevederi legale, contestatoarea a apreciat că în tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei, creanța sa a fost înscrisă greșit ca si creanță chirografară, creanta băncii a fost si este garantată cu garantie reală mobiliară, asa cum a precizat în declaratia de creanță, garantie care nu a încetat în niciuna din modalitățile prevăzute de dispozitiile art. 27 din Legea nr. 99/1999.
Față de cele expuse, contestatoarea a considerat că creanta CEC BANK - Sucursala Z în valoare de 207.714,65 lei ca fiind o creanță garantată cu garanții reale mobiliare, motiv pentru care se impune modificarea sentinței recurate și, pe cale de consecință, înregistrarea creanței sale în tabelul suplimentar al creanțelor ca și creanță garantată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 8 alin. 1 și 2, art. 3 pct. 9 și 13 din Legea nr. 85/2006 modificată, art. 9 și art. 27 din Legea nr. 99/1999.
Prin întâmpinare, debitoarea Zas olicitat respingerea recursului ca fiind lipsit de temei legal și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond prin care s-a dispus înscrierea în tabelul de creanțe a sumei de 207.714,65 lei în categoria creanțelor chirografare, deoarece nu dispune de fondul de marfă pe care l-a constituit în garanție în anul 2004, deci garanția reală mobiliară conform contractului de gaj nr. 286/12.10.2004 nu îndeplinește cele două condiții pentru ca acesta să fie validat, respectiv garantul să fie proprietarul bunului și să dispună de acel bun.
Analizând recursul formulat de catre recurenta CEC Bank prin prisma dispozitiilor art. 304 indice 1 Cpc, instanta de recurs retine urmatoarele:
Asa cum in mod legal si temeinic a retinut judecatorul sindic, in cazul concret dedus judecatii sunt incidente dispozitiile art. 3 punctul 9 din Legea 85/2006, text conform caruia,creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie realaasupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale, Bunurile asupra carora creditoarea recurenta pretinde un drept real de garantie nu au fost insa identificate in patrimoniul debitoarei, asa incat aceasta beneficiaza de o garantie pur scriptica asupra unui fond de marfa, in nici un caz de o garantie concreta. In consecinta, lipsind bunurile, este imposibil ca recurenta creditoare sa fie indestulata cu prioritate din valorificarea acestor bunuri, asa incat garanta este lipsita de obiect si de orice finalitate. O garantie nu poate fi privita si analizata dintr-o perspectiva abstracta, in lipsa bunurilor care sa-i justifice existenta. Inscrierea creantei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu este de natura sa schimbe principiul enuntat, dimpotriva, aceasta inscriere are rol de opozabilitate pentru tertii care ar invoca vreun drept asupra bunului, insa in lipsa existentei fizice a bunului opozabilitatea este lipsita de logica, obiect si eficacitate.
Mai mult, conform dispozitiilor incidente ale art. 41 alin. 2 din Legea 85/2006, prin exceptie de la alin. (1),creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv si/sau in tabelul definitiv consolidat, dupa caz,la valoarea garantiilor, evaluata in conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie, Cum valoarea fondului de marfa este zero deoarece acesta nu exista in patrimoniul debitoarei, creanta invocata poate fi trecuta ca si creanta garantata la aceeasi valoare zero, iar diferenta ca si creanta chirografara asa cum in mod corect a procedat administratorul judiciar si a confirmat judecatorul sindic investit cu solutionarea contestatiei.
Pentru toate aceste argumente, instanta de recurs considera legala si temeinica maniera in care administratorul judiciar a intocmit tabelul de creante al debitoarei prin trecerea creantei contestatoarei recurente in categosia creantelor chirografare, iar in baza art. 312 alin. 1. recursul declarat va fi respins ca neintemeiat si sentinta recurata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de CEC BANK - SUCURSALA Z, cu sediul în Z, bd. - -, nr. 7, - jud. S, in contradictoriu cu intimatul lichidator judiciar, desemnata in procedura de insolventa a debitoarei SC SRL avand ca obiect sentința civila nr. 2.550 din 02 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./12 ex./
Jud.fond:
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Axente Irinel
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
