Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 410/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV

Dosar nr-

DECIZIA Nr. 410

Ședința publică din 20 martie 2008

PREȘEDINTE: Maria Pohoață

JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

- -

Grefier - - -

_______

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de, cu sediul în P str. - -. 33 S1. 5 Cabinet 5 E, în calitate de lichidator al debitoarei SC SA, împotriva sentinței nr. 522 din 18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoarea SC SA, cu sediul în comuna de,- A județul P- prin administrator special, domiciliat în -, creditoareaBanca Comercială Română SA- SucursalaP- Agenția, cu sediul în județul P, cu sediul în P- județul P, pârâtaSC Print-Ro(fostă SC Ro,cu sediul în B- - 2 2. 61 sector 2 și intimatulOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova,cu sediul în P,-, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-lichidator judiciar P reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimata-debitoare SC SA, administratorul special, intimatele-creditoare Banca Comercială Română SA- Sucursala P- Agenția și P, intimata-pârâtă SC Print Ro (fostă SC -Ro și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-lichidator judiciar, menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.

Curtea ia act că recurentul-lichidator judiciar nu are cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-lichidator judiciar, critică sentința pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8-9 proc. civ.

Arată că în perioada de reorganizare judiciară, în urma verificărilor efectuate la societatea debitorilor la solicitarea creditorilor, a constatat că înainte ca judecătorul sindic să pronunțe hotărârea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară, debitoarea a înstrăinat pârâtei, cu factura fiscală nr. 88307/6.05.2005, mașina de presat-ștanțat care reprezenta un bun destul de valoros. Achitarea prețului s-a realizat prin compensarea datoriei pârâtei către debitoare, ca urmare a achitării de către pârâtă în numele debitoarei a mai multor facturi emise de diferiți furnizori.

Apreciază că prin această modalitatea de plată creditorii au fost fraudați în interesul lor, mai ales că, vânzarea s-a făcut cu câteva zile înainte de deschiderea procedurii, când cele două părți implicate în realizarea acestei tranzacții cunoșteau foarte bine situația juridică a debitoarei.

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată.

CURTEA

, administrator judiciar al debitoarei SC SA, a solicitat judecătorului sindic ca în contradictoriu cu pârâta SC -RO SRL să dispună anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, respectiv factura fiscală 88307/6.05.2005 și contractele de închiriere nr. 824/19.04. 2004 și cel din 18.05.2004 privind închirierea mai multor mașini tipografice și restituirea mașinii de presat-ștanțat SP 1080, în patrimoniul debitoarei, pentru a putea fi valorificate în favoarea creditorilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, în raportul depus la termenul din 10.10.2005 a adus creditorilor la cunoștință faptul că mașina de presat- ștanțat a fost înstrăinată cu factura nr. 88307 în data de 6.05.2005 către pârâta din prezenta cauză, și că serie de utilaje au fost închiriate conform contractului de închiriere din data de 18.05.2004, contract ce a fost încheiat tot cu pârâta.

Mai arată reclamanta că la data de 19.04.2004 mai fost încheiat un contract de închiriere nr. 824, prin care s-a închiriat o parte din spațiul situat în sediul proprietatea debitoarei din comuna de,-

În ce privește modalitatea de plată a mașinii de ștanțat, arată reclamanta, s-a convenit compensarea datoriei pârâtei către debitoare în sumă de 107.995,475 lei, ca urmare achitării de către pârâtă în numele debitoarei a mai multor facturi emise de către SA de furnizori ai acestuia, iar în ceea ce privește modalitatea de achitare a chiriei pentru utilajele închiriate, precum și pentru spațiul închiriat s-a convenit compensarea datoriei pârâtei către debitoare în sumă de 47.600 lei, ca urmare achitării de către pârâtă în numele debitoarei mai multe facturi emise de furnizori ai debitoarei.

Prin sentința nr. 522 din 18 octombrie 2007 a fost respinsă acțiunea în anulare ca neîntemeiată, reținându-se că pentru exercitarea acțiunii în anulare prevăzută de acest text legal se cere ca administratorul judiciar sau lichidatorul să facă dovada participării la frauda cocontractanților, frauda existând în cazul în care terțul cunoștea starea de insolvență a debitorului în momentul în care a încheiat actul în cauză.

Judecătorul sindic văzând prețul stabilit prin factura nr. - din 6.05.2005 reținut că acesta este unul serios, neavând importanță dacă el a fost plătit și primit atâta timp cât vânzarea s-a făcut prin compensare în scopul stingerii unor datorii reciproce între debitoare și pârâtă (așa cum susține administratorul judiciar) și astfel încât nu se poate acredita ideea micșorării patrimoniului debitoarei în vederea fraudării intereselor creditorilor.

Cu aceeași motivare, judecătorul sindic a respins cererea de anulare a contractului de închiriere din 18.05.2004, privind închirierea mai multor utilaje tipografice.

Împotriva sentinței a declarat recurs administratorul judiciar arătând că debitoarea înstrăinat un utilaj deosebit de valoros, respectiv mașina de presat-ștanțat către pârâta din prezenta cauză cu câteva zile înainte ca judecătorul sindic să pronunțe hotărârea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară, achitarea prețului realizându-se prin compensarea datoriei pârâtei către debitoare, ca urmare a achitării de către pârâtă în numele debitoarei a mai multor facturi emise de diferiți furnizori.

Aceeași modalitate de plată, respectiv compensarea, s-a realizat și cu ocazia încheierii contractului de închiriere.

Recurenta susține că prin această modalitate de plată creditorii au fost fraudați în interesele lor, cu atât mai mult cu cât această vânzare s-a făcut cu câteva zile înainte de deschiderea procedurii, când cele două părți implicate în realizarea acestei tranzacții cunoșteau foarte bine situația juridică debitoarei și faptul că acesta se află în încetare de plăți, urmând fi deschisă procedura falimentului.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Critica formulată de recurentă este nefondată.

Acțiunea formulată de administratorul judiciar a avut ca temei dispozițiile art. 60 și 61 lit. c din Legea nr. 64/1995, dispoziții preluate de art. 80 lit. c din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora se poate formula acțiune pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terți pentru actele încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile.

Rezultă, din interpretarea acestor dispoziții legale că pentru a se dispune anularea actului de vânzare trebuie dovedită intenția părților de a frauda interesele creditorilor.

Nefăcându-se dovezi în acest sens în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, având în vedere că prețul a fost serios, vânzarea făcându-se pentru stingerea unor datorii reciproce între părțile contractante.

Faptul că plata a fost făcută prin compensare este lipsit de relevanță, atâta timp cât Legea insolvenței permite efectuarea compensării chiar și după deschiderea procedurii (art.52 din Legea 85/21006), în condițiile art. 1144 Cod civil. În consecință, nefiind întrunite dispozițiile art. 304 proc. civ. în temeiul

art. 312 proc. civ. recursul se va respinge ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de, cu sediul în P str. - -. 33 S1. 5 Cabinet 5 E, în calitate de lichidator al debitoarei SC SA, împotriva sentinței nr. 522 din 18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoarea SC SA, cu sediul în comuna de,- A județul P- prin administrator special, domiciliat în -, creditoareaBanca Comercială Română SA- SucursalaP- Agenția, cu sediul în județul P, cu sediul în P- județul P, pârâtaSC Print-Ro(fostă SC Ro,cu sediul în B- - 2 2. 61 sector 2 și intimatulOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova,cu sediul în P,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. MP

Dact. MC

4 ex./7.04.2008

f- Trib.

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120

Președinte:Maria Pohoață
Judecători:Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 410/2008. Curtea de Apel Ploiesti