Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 539/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 539
Ședința publică de la 09 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea perimării din oficiu a recursului formulat de Leasing (fostă România ) împotriva sentinței comerciale nr. 31/ din 24 ianuarie 2008 Tribunalului Iași - judecător sindic, privind pe debitorul TRANS I și avînd ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier conform prevederilor art. 252 Cod procedură civilă, după care
Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 31/S din 24 ianuarie 2008, Tribunalul Iași - judecător sindic admite contestația formulată de debitorul TRANS I și, în consecință,
Respinge cererea formulată de creditorul C LEASING, cu sediul procesual ales în B,-, sector 2, la, & Asociații, avînd ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului TRANS, cu sediul în I,-,. 302,.B,.1,.1.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Iași - judecător sindic reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 4027/99/15.06.2007, creditorul Leasing (fostă România ) Bas olicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitorul Trans I pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 9.244 euro reprezentînd rate leasing, prime de asigurare și impozit auto restante, penalități de întîrziere (5.046 euro), taxă de reziliere (4.198 euro), datorate în baza contractului de leasing nr. - din 30.07.2003 și 1.017,31 lei cheltuieli de executare.
Debitorul a formulat contestație, afirmînd că nu se află în insolvență întrucît dispune de fonduri suficiente pentru plata datoriilor, iar debitul reclamat nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă motiv pentru care îl consideră drept plată nedatorată și pe care refuză să o efectueze.
Din probatoriul administrat, instanța reține contractul de leasing financiar nr. -/30.07.2003 intervenit între părți, din care rezultă datele la care debitorul s-a obligat să achite sumele corespunzătoare fiecărei rate de leasing și prime de asigurare, sume ce reprezintă obligații de plată periodice, fiecare avînd caracter cert, lichid și exigibil.
De asemenea, instanța reține că menționatul contract de leasing constituie titlu executoriu pentru obligațiile asumate în cadrul raporturilor de leasing de către utilizatorul debitor însă nu trebuie confundat titlul executoriu cu caracterul unei creanțe de a fi certă, lichidă și exigibilă, după cum procedează creditorul. Conform prevederilor Legii nr. 85/2006, declanșarea procedurii insolvenței intervine numai în situația în care debitorul se află în insolvență pentru datorii certe, lichide și exigibile de mai mult de 30 de zile, adică atunci cînd neplata este consecința lipsei disponibilităților. În speță nu este cazul. Datoria reclamată de creditor nu îndeplinește caracterul unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Susține creditorul că debitorul datorează o taxă de reziliere de 4.198 euro pentru rezilierea anticipată a contractului, obligație asumată de debitor numai că, la data de 15.09.2006, cînd creditorul afirmă că debitorul i-a predat vehiculul în leasing, contractul de leasing - încheiat la data de 30.07.3003 - încetase prin expirarea termenului pentru care fusese încheiat, respectiv 38 de luni, astfel că nu există îndreptățire la recuperarea acestei taxe.
Penalitățile de întîrziere nu reprezintă o creanță certă în sensul disp. art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, existența lor fiind îndoielnică în condițiile în care nu sunt cunoscute de debitor și nu există un act prin care să le fi fost determinat cuantumul, cuantum ce nu poate fi dedus nici măcar din situația plăților prezentată de creditor.
Reținîndu-se că nu se invocă o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantumul minim obligatoriu și că debitorul nu se află în insolvență, instanța constată că nu se justifică începerea procedurii, care nu este un mijloc de executare silită pentru recuperarea unei creanțe, ci numai o procedură îndreptată împotriva debitorilor ce se află în insolvență pentru datorii certe, lichide și exigibile astfel că va admite contestația debitorului cu consecința respingerii cererii formulată de creditor.
Împotriva acestei sentințe formulează recurs creditorul Leasing (fostă România ), susținînd că în mod greșit instanța de fond i-a respins cererea.
Creanța, susține recurentul, este certă și rezultă din contractul de leasing semnat de părți și în baza căruia s-au emis facturile depuse la dosar. Este lichidă, așa cum a arătat în cererea de deschidere a procedurii, cînd a indicat din ce se compune creanța. Creanța este și exigibilă, potrivit înscrisurilor depuse la dosar și unde sunt menționate scadențele fiecărei rate în parte.
Pe lîngă debitul formata din ratele de leasing, de asigurare și penalități, creditorul a solicitat și taxa de reziliere a contractului de leasing, cerere greșit respinsă de instanța de fond.
Înscrisurile depuse la dosar de debitor nu-i dovedesc starea de solvabilitate, ci așa cum a arătat prin Notele scrise la termenul din 17.01.2008, toate atestă starea de insolvență în care se află debitorul și dovedesc susținerile creditorului.
Avînd în vedere că sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea nr.85/2006 privind cuantumul și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței precum și dovedită starea de insolvență a debitorului, recurentul creditor solicită admiterea recursului, respingerea contestației și admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
În raport cu actele dosarului, instanța constată că cererea de recurs este perimată de drept.
Verificînd actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată că, de la data suspendării, cererea de recurs a rămas în nelucrare din vina recurentei, care nu a făcut nici un act în vederea judecării pricinii, act care să ducă, potrivit dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă, la întreruperea cursului perimării.
Potrivit încheierii de ședință, aflată la fila 20 dosar, rezultă că la termenul din 21 aprilie 2008 judecata s-a suspendat conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Conform prevederilor art. 248 (3) Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni.
Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 248 Cod procedură civilă urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 252 Cod procedură civilă, să se constate perimat recursul fără a fi analizate criticile aduse sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
În temeiul prevederilor art. 248 și 252 Cod procedură civilă, constată perimat recursul formulat de Leasing IF (fostă România ) împotriva sentinței comerciale nr. 31/ din 24.01.2008, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. și tehnored. /2 ex.
13 Februarie 2009
Tribunalul Iași - judecător sindic
Președinte:Traian ȘfabuJudecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi, Camelia Gheorghiu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
