Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 546/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr.546/2009
Ședința publică din data de 10 februarie 2009
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de împotriva sentinței comerciale nr.1863/25.08.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C, SC SRL )., având ca obiect procedura insolvenței -constatare nulitate contract de cesiune.
La apelul nominal se prezintă avocat în reprezentarea intereselor lichidatorului judiciar, desemnată în falimentul debitoarei SC SRL și avocat pentru recurentul.
Procedura de citare este îndeplinită potrivit normelor de drept comun. Recursul este timbrat, prin achitarea sumei de 19,5 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care, reprezentanții părților declară că nu au de formulat alte cereri în probațiune.
Instanța pune în discuție excepția lipsei de interes a lichidatorului în promovarea acțiunii în constatare a nulității absolute a contractului de cesiune de părți sociale încheiat la data de 31.05.2007, excepție invocată de recurent.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea excepției, apreciind că lichidatorul nu este parte contractantă, actul de cesiune nu produce efecte asupra societății, fiind lipsită de interes acțiunea lichidatorului.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită respingerea excepției și arată că interesul lichidatorului este acela de a acționa împotriva fostului administrator pentru a depune actele contabile, întrucât urmare a cesiunii el nu mai deține calitatea de administrator, motiv pentru care lichidatorul se află în imposibilitate de a formula plângere penală.
Curtea, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, respingerea acțiunii lichidatorului care, în opinia sa nu este îndreptățit să ceară anularea cesiunii, angajarea răspunderii administratorului se poate cere pe alte considerente.
Reprezentanta lichidatorului solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinare. Consideră că scopul cesionării a fost determinat de starea de faliment și a urmărit exonerarea de răspundere. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului reține că prin sentința comercială nr. 1863/25 august 2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluja fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar desemnat în procedura falimentului debitoarei SC SRL și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune de părți sociale încheiat la 31 mai 2007 între pârâții și.
Pentru a dispune astfel judecătorul sindic a reținut că la data de 31 mai 2007 s-a încheiat un contract de cesiune în baza căruia pârâtul a dobândit calitatea de asociat unic și administrator al SC SRL societate comercială care prin același act și-a schimbat și denumirea în SC SRL.
Cesiunea a fost înregistrată în Registrul Comerțului fără ca noul asociat (cetățean ucrainian) să prezinte o declarație privind eventualele datorii față de Statul Român precum și cu privire la existența calității de asociat sau administrator în alte societăți comerciale. Mai mult, nu a fost solicitat un extras de CF pentru a se verifica valabilitatea sediului și eventualul acord al noului proprietar cu privire la menținerea sediului social al societății la aceeași adresă.
Conform unei declarații dată lichidatorului judiciar de către fostul administrator, actul de cesiune al părților sociale către actualul administrator a fost determinată exclusiv de situația financiară falimentară a debitoarei, iar în schimbul cesiunii părților sociale fostul administrator nu a primit nici o sumă de bani.
În consecință, judecătorul sindic a apreciat că cesiunea de părți sociale a debitoarei, dublată de schimbarea denumirii acesteia, a avut ca unic scop sustragerea pârâtului de la antrenarea răspunderii administratorului și aceasta nu a avut drept cauză obținerea unui preț în schimbul părților sociale transferate ci a urmărit un scop ilicit, acela de a înlătura răspunderea fostului administrator pentru prejudiciul cauzat creditorilor. Aceasta deoarece s-a recunoscut de către fostul administrator că cesiunea părților sociale nu a fost urmată de încasarea unui preț ci a fost determinată exclusiv de situația financiară falimentară a debitoarei.
Pentru aceste considerente, judecătorul sindic a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune de părți sociale pentru cauza ilicită a acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs prin care a solicitat modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii formulată de lichidatorul judiciar privind constatarea nulității absolute a contractului de cesiune de părți sociale, ca formulată de o persoană lipsită de interes și în subsidiar ca netemeinică.
În ceea ce privește lipsa de interes recurentul arată că, în speță interesul trebuie să fie născut actual și legitim, să nu vină în contradicție cu legea ori cu normele morale, iar câtă vreme admiterea prezentei acțiuni nu poate avea alt scop decât tragerea la răspundere patrimonială a administratorului printr-o cerere ce va fi formulată la dosar, iar orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului poate răspunde în anumite condiții, cu averea proprie, indiferent dacă în prezent ori nu atribuții de administrator, iar tragerea la răspundere a administratorului poate fi făcută fără a avea nici o relevanță anularea ori nu a actului de cesiune.
Pe de altă parte, lichidatorul are anumite atribuții clar definite de legea insolvenței, el neavând autoritatea de a reprezenta persoanele fizice asociați în persoana juridică aflată în insolvență.
Din această perspectivă, lichidatorul nu are atribuții de reprezentare a asociaților debitorului, în litigiile dintre aceștia ci dimpotrivă asociații sunt singurii care pot cere constatarea nulității unui act de cesiune.
Nu în ultimul rând, constatarea nulității actului de cesiune părți sociale nu poate avea nici un efect în ceea ce privește averea debitorului întrucât plata datoriilor debitorului se poate realiza și de către fostul administrator și nu este condiționată de anularea acestui act.
În ceea ce privește fondul cauzei, acțiunea este neîntemeiată întrucât prin încheierea actului nu s-a urmărit un scop ilicit.
Lichidatorul judiciar prin întâmpinare (12-14) solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Acțiunea formulată de lichidatorul judiciar se referă la constatarea unei nulități absolute a unui contract de cesiune încheiat între fostul administrator al debitoarei SC SRL în persoana recurentului și care în urma acestui act a dobândit calitatea de asociat unic și administrator al debitoarei. Nulitatea absolută a contractului de cesiune a fost invocată din perspectiva existenței unei cauze ilicite respectiv încheierea actului în scopul de a se sustrage de la răspunderea patrimonială intervenită în urma declanșării procedurii insolvenței debitoarei.
Prin recursul formulat de se susține excepția lipsei de interes a lichidatorului judiciar în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de cesiune părți sociale încheiat la data de 31 mai 2007 și datorat faptului că, tragerea la răspundere patrimonială a administratorului actual sau a fostului administrator poate avea loc independent de anularea sau nu a actului de cesiune.
Totodată, în justificarea excepției lipsei interesului se arată că, lichidatorul nu are autoritatea de a reprezenta persoanele fizice-asociați în persoana juridică în insolvență.
Este unanim atins faptul că pentru exercițiul acțiunii este necesară justificarea interesului, adică folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Condiția interesului născut actual și legitim de formulare a acțiunii în constatarea nulității cesiunii de părți sociale este îndeplinită în speță din perspectiva faptului că lichidatorul judiciar chiar dacă nu are prevăzut expres printre atribuțiile acestuia formularea unor astfel de acțiuni acesta are însă obligația și dreptul de a formula orice acțiune în scopul obținerii actelor financiar-contabile ale debitoarei în faliment precum și orice alte acte care au aparținut debitorului în vederea examinării activității debitorului și a întocmirii unui raport privind împrejurările și cauzele care au dus la apariția stării de insolvență, precum și în scopul identificării creditorilor debitoarei în faliment.
Acțiunea în anularea cesiunii de părți sociale are caracterul unei acțiuni sociale, deoarece ea este exercitată exclusiv în folosul creditorilor societății în faliment, SC SRL.
În concluzie, interesul lichidatorului în promovarea acțiunii pentru constatarea nulității absolute a părților sociale constă în acela că, prin anularea acesteia, recurentul în calitate de asociat și administrator al debitoarei în faliment are obligația de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar toate actele care au aparținut debitoarei. De altfel, acesta recunoaște că deține actele debitoarei însă cum numai avea calitatea de administrator împotriva acestuia nu se putea lua nici o măsură legală de vreme ce nu deține calitatea de reprezentant a debitoarei și pe cale de consecință nu mai are obligația legală de a da curs solicitărilor lichidatorului.
Independent de formularea sau nu a acțiunii în răspunderea patrimonială a fostului administrator, acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de cesiune are la bază și alte rațiuni respectiv acela de a i se permite lichidatorului judiciar să facă o analiză completă a întregii activități a debitorului în baza documentelor contabile care în prezent se află la recurentă.
Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că în speță lichidatorul judiciar avea interesul în formularea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de cesiune, așa încât această excepție urmează a fi respinsă ca nefondată.
Cât privesc aspectele de fond ale hotărârii judecătorului sindic Curtea reține că printre atribuțiile lichidatorului prevăzute expres în Legea nr. 85/2006 se regăsește și aceea de a avea dreptul și obligația să sesizeze judecătorul sindic cu privire la orice problemă privind procedura insolvenței.
Pe de altă parte, constatarea nulității absolute a unui act poate fi cerută de orice persoană interesată și cu atât mai mult de lichidatorul judiciar.
În concluzie, judecătorul sindic în mod corect a reținut că scopul urmărit de semnatarii actului de cesiune este unul ilicit sancțiunea fiind nulitatea absolută.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul.
Recurentul aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligat să achite intimatei suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 1863/25.08.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să achite intimatei suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./26.02.2009
Jud.fond-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Floarea Tămaș
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
