Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 546/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - insolvență -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 546
Ședința publică din 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
La ordine judecarea recursului declarat de creditoarea - SA B - prin mandatar - - Consultanta & Recuperări SRL B, cu sediul în B, prin reprezentant convențional, str. - nr.44,.2..2,.3,.35, sector 1, împotriva sentinței nr.443 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal ( dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit creditoarea recurentă, creditoarea intimată - - SRL B, la - & Asociații SRL B, debitoarea intimată - SRL B și partea în proces intimată Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată;
Prin sentința nr. 443/20.11.2008 a Tribunalului Botoșania fost respinsă cererea introductivă pentru deschiderea procedurii insolvenței formulată de creditoarea - SA B - prin mandatar - " & Recuperări SRL și - - SRL B, împotriva debitoarei - SRL
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut, în esență, în ce o privește pe creditoarea - SA, că aceasta nu dovedit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței decât pentru suma de 1.214,38 lei, pentru diferența debitului pretins cu titlu de penalități de întârziere, creditoarea neprezentând facturi așa cum s- stipulat în contractul încheiat de părți.
Împotriva sentinței tribunalului, a declarat recurs creditoarea - SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că instanța de fond considerat în mod greșit că penalitățile de întârziere nu ar fi certe, lichide și exigibile, ignorând principiul conform căruia "accesorium sequitur principale", încălcând totodată și dispozițiile art. 379 alin. 3 și 4 Cod pr. civilă, care definesc noțiunea de creanță certă, lichidă și lichidă.
Astfel, arată recurenta, instanța nu observat că actul de creanță îl reprezintă chiar contractul de abonament încheiat de părți, contract în care sunt stipulate și penalități de întârziere.
De altfel, aceste penalități sunt cuprinse generic și în facturile fiscale, iar, pe de altă parte, era imposibil să se prevadă în conținutul facturilor cuantumul penalităților de întârziere, întrucât acestea devin scadente în termen de 14 zile de la emitere iar penalitățile încep să curgă ulterior emiterii facturilor.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, "prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile".
Creanța este certă, potrivit art. 379 al. 3 Cod pr. civilă, atunci când ea rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
4) al aceluiași articol definește creanța lichidă "atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală".
În speță, prin contractul de abonament seria E, nr. 20557 încheiat de părți la data de 18.06.2003, s-au stipulat într-adevăr și penalități de întârziere în cazul în care beneficiarul serviciilor de telefonie nu ar achita la scadență debitul principal, penalități în cuantum de 1% pe zi de întârziere.
Însă, la art. 5 din contract s-a stipulat expres că " Factura va cuprinde contravaloarea abonamentului plătit în avans, valoarea serviciilor prestate în luna premergătoare emiterii acesteia, precum și penalitățile contractuale".
Ori, creditoarea nu s- conformat acestei clauze, înserând, așa cum chiar aceasta a recunoscut, doar generic penalitățile de întârziere de 1% pe zi de întârziere.
Nu poate fi primită apărarea referitoarea la imposibilitatea prevederii cuantumului penalităților în cuprinsul facturilor, întrucât nimic nu o putea opri pe creditoare ca, după expirarea termenului de 14 zile de la emiterea facturilor să procedeze la calcularea penalităților de întârziere și să emită facturi în acest sens.
Prin urmare, chiar dacă s-ar putea reține că penalitățile de întârziere reprezintă o creanță certă, fiind înscrise în titlul de creanță, aceasta nu este și lichidă, nefiind determinată potrivit disp. art. 5 din contract.
Așa fiind, în mod corect tribunalul a reținut că recurenta nu a făcut dovada cerințelor prev. de art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006, soluția de respingere cererii introductive fiind legală și temeinică.
Față de cele expuse mai sus, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 cod pr. civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul de declarat de creditoarea - SA B - prin mandatar - - Consultanta & Recuperări SRL B, cu sediul în B, prin reprezentant convențional, str. - nr.44,.2..2,.3,.35, sector 1, împotriva sentinței nr.443 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./30.03.2009
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Morariu Adriana, Sas Remus
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
