Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 579/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 579

Ședința publică de la 26 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă

JUDECĂTOR 2: Marius Irimie

JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de DGFP S împotriva Sentinței nr. 309/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea și în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față,

Constată că prin Sentința comercială nr. 309/C/3 martie 2009 pronunțată de tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost respinsă acțiunea formulată de creditoarea DGFP S împotriva debitoarei SC Business SRL reprezentată prin lichidatorul judiciar.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Din multitudinea de creanțe fiscale enumerate ca fiind datorate pentru perioada 2003-2004 în baza declarațiilor fiscale ale contribuabililor, valorile menționate în documentele justificative ale bazei de impunere menționate mai sus nu se regăsesc (valoric) în tabelul centralizator depus la dosar, astfel că, în raport de susținerea creditoarei în sensul că ultima dată a fost achitată la 30.01.2008 nu se poate stabili care din creanțe au fost achitate și la ce dată s-a făcut imputația plății.

De asemenea, nu se poate stabili din enumerarea deciziilor pentru creanțele fiscale accesorii pe 23 de pagini în fișa sintetică invocată mai sus, data nașterii obligației de plată pentru creanțele accesorii pentru fiecare perioadă impozabilă.

La dosarul cauzei creditoarea a depus un singur titlu executoriu emis la 15.08.2008, cuprinzând o enumerare a documentelor prin care s-au individualizat creanțele fiscale, document emis la data de 05.04.2008 în valoare de 929 lei, în dosar de executare -/3.06.2008, iar somația de plată nr. -/21181 enumerată în titlurile executorii având numărul dosarului de executare - din 3.06.2008.

O condiție de validitate a actului administrativ fiscal o reprezintă forma scrisă care, conform art. 42 alin.1 din Codul proc. fiscală, reprezintă una din garanțiile prevăzute cu scopul ca la eliberarea actului administrativ fiscal să se respecte legalitatea excluzând posibilitatea contestării faptului existenței manifestării de voință concretizată în actul fiscal (care trebuie să fie clar și explicit sub aspectul stabilirii bazei de impozitare și al modului de calcul al majorărilor de întârziere), asigurând modalitățile de probațiune mai clare și eficiente și asigurând condiții mai bune pentru exercitarea controlului de legalitate asupra actului.

În cauză, deși creditoarea a depus un număr de 13 declarații fiscale ale debitoarei (acte administrative asimilate celor definitive la art. 23 Cod proc. fiscală prin efectul produs și care se în momentul în care, potrivit legii, s-a constituit baza de impunere), înscrisuri care potrivit susținerii acesteia, constituie temeiul faptului juridic al raportului de drept, din examinarea titlurilor executorii nu se poate concluziona asupra corelației existente între valorile înscrise în aceste instrumente probatorii.

De asemenea, pe lângă forma scrisă, procedura de emitere a actului administrativ fiscal implică îndeplinirea obligatorie a unor formalități procedurale ulterioare din care, conform art. 43 Cod proc. fiscală, comunicare este una din cele mai importante, întrucât actul administrativ produce efecte numai din momentul în care este comunicat contribuabilului sau pe cale de excepție, la o dată ulterioară, menționată în actul comunicat potrivit legii.

Procesele verbale pentru îndeplinirea procedurilor de comunicare prin publicitate depuse la dosar fac dovada îndeplinirii procedurii de citare prin afișare la sediul autorității administrative și pe pagina de internet a acesteia a unor somații identificate după numărul de înregistrare.

Potrivit prevederilor art. 44 alin.2 lit.c din Cod proc. fiscală, actul administrativ fiscal se comunică prin poștă la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Lipsa dovezilor privind comunicarea actelor administrativ fiscale care au constituit baza de impunere în ordinea ierarhiei impusă imperativ prin codul d e procedură fiscală la domiciliul fiscal atrage, potrivit unei jurisprudențe constante a instanței supreme, o puternică îndoială asupra informării societății debitoare cu privire la datoria fiscală, ca o garanție a dreptului său.

În soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, judecătorul sindic este obligat a cerceta caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în aplicarea dispozițiilor art. 379 alin.3 și alin.4 din Cod proc. civ și art. 1023 Cod civ. ce țin de temeinicia cererii creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii, conform art. 3 alin.1 pct. 6 din Legea nr. 85/2006.

În lipsa dovezilor privind certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanțelor fiscale principale și accesorii și a dovezilor privind comunicarea deciziilor de impunere și a titlurilor executorii la domiciliul fiscal al debitorului - societate dizolvată, aflată în procedură de lichidare voluntară, se constată că, în cauză, creditoarea nu a făcut dovada calității impuse de lege pentru a solicita deschiderea procedurii.

De altfel, creditoare nu a făcut nici dovada epuizării tuturor modalităților de executare prevăzute de codul d e procedură fiscală pentru creanțe fiscale din 2004, la dosar existând două adrese de înființare a popririi emise în 29.01.2008 și 07.02.2008.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP S, solicitând modificarea în tot a hotărârii, în sensul de a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare sau de a dispune deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC Business SRL

În motivarea recursului se susține că datoria la bugetul general consolidat este certă, lichidă și exigibilă, iar debitoarea nu a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, astfel că urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 66 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 85/2006.

Mai arată că prin actele depuse la dosarul cauzei a făcut dovada efectuării procedurii de comunicare a actelor de executare prin poștă și a procedurii de comunicare prin internet, care echivalează cu procedura de citare prin publicitate, iar instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 43 alin.3 din Codul procedură fiscală referitoare la valabilitatea actului administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor informatice.

Recurenta invocă faptul că pârâta, deși dizolvată, are capacitate de exercițiu restrânsă, inclusiv pentru procedura falimentului.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoare raportat la probele dosarului, curtea de apel reține următoarele:

Potrivit art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea creditorului de deschidere a procedurii, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență.

Prin aceasta, legiuitorul pune la îndemâna debitorului nemulțumit de cererea de deschidere a procedurii formulate de creditori un mijloc de apărare în considerarea cadrului mai general al dreptului fundamental la apărare al oricăror persoane fizice sau juridice în fața procedurilor judiciare îndreptate împotriva sa.

Pentru a deveni eficient, însă acest drept trebuie exercitat în mod efectiv sens în care, în context, debitorul se impune a lua la cunoștință despre procedura insolvenței declanșată împotriva sa prin cererea adresată de către creditor judecătorului sindic.

În acest sens art.7 din Legea nr.85/2006 astfel cum acesta a fost completat cu dispozițiile alin.3/1 prin OUG nr.173/19.11.2008, impune cu necesitate arătarea debitorului împotriva căruia se formulează o cerere de insolvență, în conformitate cu normele Codului d e procedură civilă.

În cauză, debitorul a fost citat în conformitate cu dispozițiile art.92 alin.4 Cod pr.civilă prin afișare la sediul societății, în condițiile în care se consemnează în procesul - verbal de îndeplinire a procedurii de citare, nicio persoană nu a fost găsită la sediul societății, procedură aflată în concordanță inclusiv cu dispozițiile art.92/1 Cod pr.civilă potrivit cu care comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice decât dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora.

Cu toate acestea, date fiind consecințele deosebite cu privire la însăși ființa societății comerciale, persoană juridică, în situația în care este admisă împotriva sa o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, această constatare a lipsei oricărei persoane de la sediul societății, și care a determinat îndeplinirea prin afișare a procedurii de citare, trebuie verificată de către judecătorul sindic în vederea prevenirii oricăror consecințe viitoare care cu greu s-ar mai putea înlătura.

Întrucât administratorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare, societatea nu putea fi reprezentată de lichidatorul judiciar numit în baza art. 359/2004.

În aceste condiții, instanța de recurs va aprecia că procedura de citare cu debitoarea nu este îndeplinită în cauză, sens în care, în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.5 Cod pr.civilă se va dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere de către judecătorul sindic inclusiv criticile formulate de creditoare în recurs în legătură cu condițiile de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate, urmând a admite sau a înlătura criticile acesteia în funcție de soluția ce se va pronunța.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamanta DGFP S împotriva sentinței nr. 309/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 26.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Th.

Ex 2/27.08.2009

Jud fond:

Președinte:Nicolae Durbacă
Judecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 579/2009. Curtea de Apel Alba Iulia