Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 585/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 585/
Ședința publică din 28 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de, domiciliat în localitatea G, Cartierul nr. 19,.14, județul H, împotriva sentinței comerciale nr. 229 din 09.02. 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural și timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
În raport de actele existente la dosar și față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.229 din 09.02. 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- s-a dmis ac iunea formulat de lichidatorul L M C i, n consecin ță: n baza art.138 alin.1 lit.a i d din Legea nr.85/2006, au fost obligați n solidar administratorii i pl tească n contul de faliment al debitoarei suma de 42.177 RON.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
n urma demersurilor ntreprinse, lichidatorul nu a reu it intre n posesia documentelor contabile ale debitoarei n lipsa acestora, raportul privind cauzele i mprejur rile care au condus la apari ia st rii de insolvent a fost ntocmit pe baza bilan ului i a balan ei de verificare contabil din decembrie 2002, preluate de la.. Conform acestor acte, n patrimoniul societ ății trebuia se reg seasc urm toarele elemente patrimoniale: stocuri n valoare de 1.938.747,56 RON; crean e n valoare de 152.911,64 RON; disponibilit ăți ne ti n valoare de 908,63 RON.
ntruc t aceste valori nu au fost reg site faptic, se poate trage concluzia ă administratorii au utilizat bunurile i lichidit ățile ne ti ale societ ății n interes personal i au ncasat crean ele societ ății, ca respectivele ncas ri fie nregistrate n eviden a contabil.
Situa ia descris mai sus se ncadreaz n cea prev zut de art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, potrivit reia administratorii pot fi obliga i suporte pasivul debitoarei dac au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n cel al unei alte
persoane.
âții pot fi inu i spund pentru ntregul pasiv al debitoarei, av nd n vedere i faptul nu au predat documentele contabile. n acest mod, cursul normal al procedurii a avut de suferit n detrimentul creditorilor, at ta timp t nu au putut fi identificate eventuale bunuri de valorificat sau crean e de ncasat, n scopul acoperirii n ntregime a pasivului societ ății falite.
De asemenea, deoarece ultima raportare financiar a fost ntocmit i depus la. H la data de 31.12.2002, se creeaz prezum ia, dup aceast dat, nu s-a mai ntocmit eviden a contabil n conformitate cu prevederile legale. Sus inerea tului din declara ia dat la 04.11.2008, potrivit reia eviden a contabil se afl la numitul care inten iona cumpere societatea, nu poate fi luat n considerare ntruc t nu a fost probat.
Judec torul sindic a apreciat ă astfel sunt incidente dispozi iile art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, care arat administratorii pot fi inu i spund patrimonial dac au inut o contabilitate fictiv, au cut dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea.
Fa ță de cele ar tate, judec torul sindic a admis ac iunea formulat de lichidatorul M C i, n consecin ță, n baza art.138 alin.1 lit.a i d din Legea nr.85/2006, administratorii i au fost obliga i n solidar pl teasc n contul de faliment al debitoarei suma de 42.177 RON, reprezent nd totalul datoriilor astfel cum este reflectat de tabelul definitiv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii lichidatorului judiciar pentru angajarea răspunderii materiale, susținând că în cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii prevăzute de art.138 alin.1 lit.a și d din Legea nr.85/2006. Prin actele și lucrările dosarului nu s-a demonstrat că se face vinovat de săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute de textul legal sus menționat pentru angajarea răspunderii și nici că prin săvârșirea acestor fapte a determinat ajungerea societății în stare de insolvență.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea recurată s-a reținut că administratorii societății debitoare SC K & M SRL au refuzat să predea documentația contabilă întocmită la nivel de societate iar prin rapoartele întocmite și depuse la DGFP H, ultimul în 31.12.2002, rezultă că după această dată societatea nu a mai întocmit evidența contabilă în conformitate cu prevederile legale.
S-a mai reținut că din aceste evidențe identificate la nivelul DGFP Har ezultat stocuri în valoare de 1.938.745,56 Ron, creanțe în valoare de 152.911,64 Ron și disponibilități bănești în valoare de 908,63 Ron, bunuri care nu au fost regăsite faptic, astfel că se poate trage concluzia că toate aceste bunuri și lichidități au fost folosite de administratori în interes personal.
Raportat la cuantumul datoriilor rezultate din tabelul definitiv de creanțe și în raport de disp.art.138 din Legea nr.85/2006 s-a dispus angajarea răspunderii administratorilor societății debitoare, respectiv a pârâtului și până la concurența sumei de 42.177 Ron, sumă ce reprezintă pasivul societății rezultat din tabelul de creanță.
răspunderii membrilor organelor de supraveghere sau de conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele concret și limitativ prevăzute de lege, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența prejudiciului, fapta ilicită, raportul de cauzalitate și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
Verificând dacă în cauză sunt întrunite aceste condiții, instanța constată că în sarcina pârâtului recurent s-a reținut săvârșirea faptei prevăzute de art.138 lit.a, constând în aceea că a folosit în interes personal bunurile și creanțele societății, bunuri care deși existau scriptic din punct de vedere al evidenței contabile, la o verificare făcută de lichidatorul judiciar aceste bunuri lipseau faptic fără ca vreunul din administratori să poată justifica lipsa acestora.
De altfel nici prin cererea de recurs formulată recurentul nu a fost în măsură să justifice lipsa acestor bunuri.
S-a mai reținut în sarcina acelorași administratori săvârșirea faptei prev. de art.138 lit.b constând în aceea că nu a fost ținută o contabilitate în conformitate cu legea. Înregistrarea corectă în contabilitate a operațiunilor efectuate reprezintă pentru creditori o garanție că operațiunile au fost legale, că pot fi verificate și că își pot recupera creanțele din bunurile înregistrate în contabilitate.
Din probele administrate în cauză, așa cum a reținut și administratorul judiciar în raportul întocmit și în baza căruia a sesizat judecătorul sindic, la nivelul societății nu a mai fost ținută contabilitatea din anul 2002, recurentul pârât nefiind în măsură nici de data aceasta să justifice lipsa evidențelor contabile de la nivelul societății.
Această conduită a celor doi administratori a determinat starea de insolvență a societății debitoare întrucât prin aceste fapte nu s-a putut stabili care a fost în final destinația bunurilor găsite scriptic în patrimoniul societății, nu s-au putut stabili care au fost cauzele care au împiedicat recuperarea creanțelor, din lipsa evidențelor contabile nu s-au putut clarifica nici situația creditorilor, resursele existente la nivelul societății pentru îndestularea acestora, astfel că în mod temeinic și legal prima instanță a dispus angajarea răspunderii materiale a celor doi administratori pentru pasivul înregistrat la nivelul societății conform de creanțe întocmit de administratorul judiciar, culpa lor constând în neîndeplinirea dispozițiilor prev. de art.72 și 73 din Legea nr.31/1990.
Prin urmare, instanța în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul pârâtului, domiciliat în localitatea G, Cartierul nr. 19,.14, județul H, împotriva sentinței comerciale nr. 229 din 09.02. 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, fiind în CO semnează Prim Grefier |
Red.
Tehn.
30.06.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
