Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 598/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 598/
Ședința publică din 26 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de formulat de creditoarea DGFP M împotriva sentinței nr.416/24.04.2008 pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că că recursul este declarat și motivat în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru.
Față de actele și lucrările dosarului, văzând și invocarea disp.art.242 pr.civ. instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 416 din 24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- judecătorul sindic a aprobat propunerea cuprinsă în raportului final depus de lichidatorul debitoarei SC. SRL și și s-a închis procedura simplificată a falimentului debitoarei cu toate consecințele care decurg din aceasta.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că s-a dispus angajarea răspunderii personale a administratorului debitoarei, și că executarea silită a sentinței nu fost finalizată deoarece, administratorul nu deține bunuri în proprietate. Închiderea procedurii de faliment a debitoarei nu aduce nici o atingere drepturilor creditorilor câtă vreme art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 permite ca hotărârea de angajare a răspunderii personale a administratorilor să poată fi executată și după închiderea procedurii. De asemenea, în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri care să poată fi valorificate în scopul satisfacerii creanței unicului creditor, DGFP
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul DGFP M arătând că, lichidatorul trebuia să pună în executare sentința de angajare a răspunderii personale a administratorilor în timpul procedurii falimentului deoarece, după închiderea acesteia, lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui. Consideră totodată că lichidatorul nu a efectuat suficiente demersuri pentru acoperirea pasivului debitoarei.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art.3041pr. civ. instanța reține următoarele:
În cadrul dosarului nr- al Tribunalul Comercial Mureș judecătorul sindic a instrumentat procedura falimentului debitoarei SC. SRL. În cadrul acestei proceduri s-a dispus și angajarea răspunderii personale a administratorului debitoarei,.
În patrimoniul administratorului nu au fost identificate bunuri deși lichidatorul a solicitat relații tuturor instituțiilor de la care s-ar fi putut primi relații în acest sens așa încât, executarea silită a sentinței civile de angajare a răspunderii nu s-a putut efectua. Deși creditoarei i s-a solicitat avansarea unor sume pentru continuarea procedurii de executare silită, aceasta a refuzat. Închiderea procedurii falimentului nu creează nici un prejudiciu creditorilor, aceștia putând să treacă la executarea silită a sentinței prin care s-a dispus angajarea răspunderii administratorilor și după închiderea procedurii în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani. Mai mult, conform art. 136 alin. 6 din OG. nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, "în cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozițiile <LLNK 12006 85 10 203 0 29>cap.IV din Legea nr. 85/2006privind procedura insolvenței, și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile <LLNK 12006 85 10 202 142 30>art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile prezentului cod ".
De asemenea, au fost parcurse toate etapele prevăzute de Legea nr. 85/2006 iar în patrimoniul debitoarei nu mai există bunuri susceptibile de valorificare. Recurenta, deși susține că lichidatorul nu a depus toate diligențele pentru identificarea unor eventuale bunuri, nu arată în concret ce demersuri se mai puteau face, cu atât mai mult cu cât, în cadrul procedurii avea posibilitatea să facă propuneri în acest sens lichidatorului și judecătorului sindic.
Art. 142 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede că executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform codului d e procedură civilă.
Executarea silită începe la solicitarea creditorului, iar cheltuielile se avansează de către acesta potrivit art.3717alin. 1.pr.civ.
De asemenea, potrivit art. 131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art.132 alin. 2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
În cauza de față neexistând bunuri în patrimoniul debitoarei, se apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 131 din lege.
În ce privește repartizarea fondurilor obținute din executarea silită după închiderea procedurii falimentului, acest lucru este posibil având în vedere disp. art. 142 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor dispoziții "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator". legea nu condiționează închiderea procedurii de începerea punerii în executare a sentinței de angajare a răspunderii administratorilor.
În concluzie, față de cele mai sus menționate Curtea apreciază că în mod corect judecătorul sindic a procedat la închiderea procedurii și, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -.-, nr. 1-3, județul M, împotriva sentinței nr. 416 din 24 aprilie 2008, pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-3.07.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
