Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 604/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 604/COM
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare - SC LEASING SA, cu sediul în B,-, sect.2, împotrivaSentinței civile nr. 9/com/15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar - cu sediul în C,-, intimat creditor - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata debitoare prin lichidator judiciar, - în baza delegației depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 ș următoarele din Codul d e pr. civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de creditoare este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei conform chitanței nr. -/15.05.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei.
Pentru intimata debitoare prin lichidator judiciar - depune la dosar concluzii scrise. Arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru intimata debitoare prin lichidator judiciar, - solicită respingerea recursului formulat de SC Leasing SA ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, DGFP, în calitate de creditor al debitoarei SC SRL, în faliment, a investit judecătorul sindic cu soluționarea obiecțiunilor la raportul întocmit de către lichidatorul judiciar prin care a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.131 din Legea 85/2006, privind închiderea procedurii insolvenței.
A apreciat contestatoarea că se impune continuarea procedurii în sensul parcurgerii tuturor etapelor prevăzute de lege pentru recuperarea creanțelor înscrise în tabelul obligațiilor și finalizate cu promovarea acțiunii în justiție în conformitate cu dispozițiile art.138 din lege.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.21 al.2 și art.24 din Legea nr. 85/2006.
Intimatul lichidator judiciar a formulat întâmpinare, solicitând respingerea obiecțiunilor ca nefondate, întrucât raportul criticat a fost întocmit conform art.131 din Legea nr.85/2006, iar dispozițiile Legii nr.85/2006 nu reglementează posibilitatea contestării acestuia.
Prin Sentința civilă nr. 9/com/15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța au fost respinse obiecțiunile formulate de creditoarea - Direcția Generală a Finanțelor Publice C, împotriva raportului privind închiderea procedurii întocmit de, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că dispozițiilor art. 21 din Legea nr.85/2006 invocate ca temei de drept de către contestatoare nu sunt incidente în cauză, întrucât aceste prevederi legitimează creditorii să formuleze contestații împotrivamăsurilor luatede practicianul în insolvență.
În speță, raportul pezentat de lichidator nu relevă luarea de către acesta a unei măsuri apte să atragă exercitarea controlului de legalitate reglementat de art.21 al.4 din Legea nr.85/2006.
Raportul contestat este o sinteză a actelor și operațiunilor efectuate pe parcursul desfășurării procedurii insolvenței, o descriere a modului în care lichidatorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile și cuprinde propunerea de închidere a procedurii motivată de inexistența bunurilor în patrimoniul debitoarei care să poată fi lichidate, neavansarea de către creditori a sumelor de bani necesare continuării procedurii.
Cum pretențiile reclamantei contestatoare nu pot fi valorificate pe calea aleasă, judecătorul sindic a respins obiecțiunile ca nefondate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC Leasing SAcare a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată de creditoare că a formulat în termen legal obiecțiuni care în sine erau și motive de înlocuire a lichidatorului judiciar. Împotriva obiecțiunilor formulate la raportul final și împotriva cererii de înlocuire, lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare.
A invocat inadmisibilitatea formulării întâmpinării la obiecțiunile la raportul final, înturcât în Legea nr. 85/2006 nu se prevede posibilitatea lichidatorului de a formula întâmpinare împotriva unor obiecțiuni la raportul final.
Consideră recurenta că în mod greșit judecătorul sindic, cu reținerea eronată a temeiului de drept pentru care a formulat obiecțiuni la raportul final, cu ignorarea dispozițiilor legale invocate atât în obiecțiunile formulate cât și în concluziile scrise, a pronunțat o hotărâre nelegală.
Obiecțiunile formulate la raportul final au ca temei dispozițiile art. 129 alin.1 din Legea nr. 85/2006 care conferă dreptul creditorilor de a formula împotriva raportului final întocmit de lichidator obiecțiuni. Creditoarea a considerat astfel că raportul lichidatorului prin care acesta solicita închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 este în fapt raportul final, următorul pas fiind fie închiderea procedurii, fie continuarea ei în baza admiterii obiecțiunilor formulate.
Solicită să se observe că deși a indicat acest temei de drept încă din 26.06.2008, instanța a reținut un cu totul alt temei de drept al formulării de către creditoare a acestor obiecțiuni. Chiar și în ipoteza în care creditoarea ar fi indicat un temei de drept eronat, instanța era obligată să identifice ea însăși temeiul de drept și să verifice aplicabilitatea acestuia în cauză.
Pe fondul obiecțiunilor, recurenta arată că lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art. 20 lit.c din Legea nr. 85/2006, respectiv nu a întocmit actele prevăzute de art. 28 alin.1 din Legea nr. 85/2006, întrucât debitoarea prin reprezentant legal nu a depus la dispoziția acestuia actele prevăzute de art. 28 din lege.
Apreciază că lichidatorul este de rea-credință atunci când prin întâmpinare citează în mod eronat dispozițiile art. 20 lit.c, articol invocat indicând obligații alternative ale lichidatorului, în situații determinate, iar în situația nedepunerii actelor de către debitoare, articolul indicat prevede obligația lichidatorului de a întocmi el însuși aceste acte. Ori tocmai acest lucru nu l-a făcut lichidatorul.
Încălcarea obligației prevăzută la art. 20 lit.c în sarcina sa a determinat lichidatorul judiciar și la încălcarea obligației prevăzută de art. 20 lit.b din lege, cu privire la întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menținerea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și asupra existenței premisei angajării răspundeiri acestora.
Lichidatorul se rezumă la a menționa ca întucât debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de depunere a actelor prevăzute de art. 28 din lege, aceasta nu se poate pronunța asupra incidenței art. 138 din lege.
În ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, temei invocat de lichidatorul judiciar pentru solicitarea de închidere a procedurii întrucât nu au fost identificate bunuri aparținând societății, arată că societatea debitoare are înregistrate la Administrația Financiară 11 autoturisme. Prin urmare, aceste bunuri există, numai că lichidatorul din culpa sa, și din neîndeplinirea obligațiilor puse în sarcina sa de către judecătorul sindic și prevăzute de lege, nu a făcut demersuri pentru identificarea și valorificarea acestora.
Consideră că lichidatorul judiciar s-a rezumat în a întocmi rapoarte și trimite adrese către autorități, fără să efectueze nici cele mai mici veriicări pe care un lichidator judiciar nu numai că poate, dar și are obligația legală de a face demersurile acestea.
Intimata debitoare prin lichidator judiciar, a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului formulat de creditoare ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Lichidatorul judiciar a arătat că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, dat fiind faptul că în averea debitoarei nu au fost identificate bunuri în vederea valorificării, iar continuarea procedurii nu mai este posibilă, întrucât cei trei creditori din dosar respectiv DGFP C, Primăria C - și SC Leasing SA nu au depus niciun înscris prin care să fie de acord cu avansarea sumelor de bani necesare continuării procedurii, aspect care rezultă și din cuprinsul contestației formulate.
Mai mult arată lichidatorul judiciar că prin Închierea din 08.04.2007, instanța a comsenat faptul că atribuțiile stabilite în sarcina Comitetului Creditorilor sunt preluate de către cei trei creditori din dosar, creditori care au calitatea de a formula o cerere de antrenare a răspunderii organelor de conducere, dacă consideră că sunt întrunite condițiile dispozițiilor art. 138 din lege.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Din cuprinsul hotărârii atacate rezultă că judecătorul sindic a rămas în pronunțare asupra obiecțiunilor la raportul de închidere a procedurii insolvenței debitoarei SC TV SRL formulate de creditoarea DGFP C, obiecțiuni pe care le-a respins ca nefondate cu motivarea că temeiul juridic invocat, art.21 din lege nu este incident în cauză, nefiind vorba despre măsuri luate de practicianul în insolvență, ci raportul contestat cuprinde propunerea de închidere a procedurii motivată de inexistența bunurilor în patrimoniul debitoarei.
Prin urmare criticile formulate de recurentă, întemeiate pe considerentele pe care le-a avut în vedere la formularea propriilor obiecțiuni la raportul final și la solicitarea de înlocuire a lichidatorului judiciar, asupra cărora judecătorul sindic nu s-a pronunțat prin sentința recurată, sunt străine de soluția pronunțată de judecătorul sindic asupra cauzei cu care a fost învestit de creditoarea DGFP
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursulcomercial dclarat de recurenta creditoare - SC LEASING SA, cu sediul în B,-, sect.2, împotrivaSentinței civile nr. 9/com/15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SRL prin lichidator judiciar - cu sediul în C,-, intimatul creditor - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, str. -.-, nr.18 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 Mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
tehnoredactat dec.jud.- -/3 ex.
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
