Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 710/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 710
Ședința publică de la 09 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta împotriva Sentinței comerciale nr. 671/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâta recurentă asistată de avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosar s-au înregistratConcluziidin partea Grup - lichidator judiciar al SC SRL.
Mandatara pârâtei recurente depune la dosar chitanța ce face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 19,50 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de antrenare a răspunderii recurentei și înlăturarea acesteia de la plata în solidar a sumei de 260.790 RON, reprezentând pasiv social rămas neacoperit.
Învederează instanței că, în cauză a fost administrată proba cu expertiza contabilă, din care a rezultat că la data preluării societății de către rodica, aceasta era deja în ență, toate datoriile fiind contractate înainte. Recurenta nu ar fi putut conduce evidența contabilă a societății, întrucât aceasta nu a fost ținută nici anterior.
Susține că nu există legătură de cauzalitate între activitatea pârâtei recurente și starea de ență a societății. Apreciază astfel soluția primei instanțe ca fiind greșită.
Solicită antrenarea răspunderii doar pentru ceilalți doi asociați, care, deși legal citați, nu s-au prezentat la niciun termen în fața instanței de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința comercială nr. 671/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius - admis acțiunea în răspundere formulată de lichidatorul Grup reprezentat prin ec., împotriva pârâților, și - și, în consecință, au fost obligați pârâții la plata în solidar a sumei de 260.790 lei, reprezentând parte din pasivul social rămas neacoperit
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că:
În perioada analizată societatea avea un activ net contabil pozitiv (în anul 2004 și în anul 2005) și un activ contabil negativ în anul 2006.
Acest fapt trebuie analizat în corelație cu cesionarea părților sociale realizată la data de 4.09.2006, dată după care societatea înregistra activ net contabil negativ, adică volumul datoriilor sociale ale societății depășea volumul activelor imobilizate în active corporale și al activelor circulante concretizate în stocuri, creanțe și disponibilități bănești în casierie sau în cont bancar. Aspectul menționat mai sus nu poate explica starea de faliment survenită în termen de numai 10 luni de la încheierea anului financiar: referitor la stocurile înregistrate în bilanțul contabil încheiat la 31.12.2007, acestea nu pot fi dovedite cu liste de inventariere anuală, iar referitor la creanțele neîncasate ale unității din totalul de 94.856 lei existent la 31.12.2006, 91.583 lei reprezintă soldul contului 461 debitori, cont în care de regulă se evidențiază datoriile asociaților față de societate provenite din ridicări de sume din casieria unității.
Datoriile totale ale societății sunt în sumă de 285.841 lei, sumă care nu este corelată cu declarațiile de creanță ale creditorilor, centralizate în tabelul definitiv al creanțelor.
Raportul a concluzionat în sensul că apariția stării de ență s-a datorat factorilor de natură subiectivă cauzate de activitatea pârâților și anume:
a) de la data preluării societății de către noi asociați, aceștia nu au mai condus evidența contabilă ( din 4.09.2006).
b) la data de 9.03.2007 societatea a beneficiat de un credit de 60000 lei de la CEC Sucursala S - semnatari și - ( contract de linie credit nr. 99 din 9.03.2007) fără ca acesta să fie înregistrat în contabilitate și justificat din punct de vedere al utilizării lui. El a fost garantat cu fond de marfă de 56000 lei și cu 120 oi proprietate personală - aflate în localitatea Brădeni.
c) la data de 13.09.2006 societatea beneficiază de un credit de 50000 lei de la BRD Sucursala S - semnatari și - ( contract de linie credit nr. 48779 din 13.09.2006), fără ca acesta să fie înregistrat în contabilitate și justificat din punct de vedere al utilizării lui.
d) la data de 16.07.2007, administratorul social încheie un act adițional la contractul de credit nr. 117 din 3.02.2006, încheiat cu Banca Transilvania Sucursala S, prin care garantează restituirea creditului nerambursat până la acea dată în sumă de 35000 lei cu dobânzile aferente. Nici acest credit nu apare evidențiat în contabilitatea firmei.
Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză a concluzionat în același sens.
În ceea ce privește fapta constând în neținerea contabilității în conformitate cu legea, faptă prevăzută de art. 138 alin 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, s-a apreciat ca fiind dovedită în cauză, prin probele administrate, lipsa evidenței contabile de la data preluării de către asociata, neevidențierea în contabilitate a creditelor asumate față de bănci și furnizori de unde numărul mare de declarații de creanță depuse la dosarul cauzei peste termen.
Lipsa evidențelor contabile indică o administrare frauduloasă a averii societății în faliment - L și constituie temeiul aplicării dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. a din legea enței.
Neevidențierea în contabilitate a creditelor angajate la data de 9.03.2007 și 13.09.2006 de la CEC Sucursala S și BRD Sucursala S generează o prezumție de utilizare în interes propriu de natură să atragă răspunderea administratorilor conform art. 138 alin. 1 lit. a și d din legea enței.
În ceea ce privește lipsa unor bunuri din activul societății, lichidatorul, conform prevederilor art. 113 alin 2 din Legea nr. 85/2006 prin raportul întocmit a arătat că la data efectuării inventarului, 11.12.2007 bunurile societății au constat dintr-un fond de marfă în sumă de 10.896,64 lei, la care s-a adăugat contravaloarea mărfurilor cu termen de valabilitate expirat în sumă de 1.547,71 lei și un chioșc metalic evaluat la suma de 10.000 lei, bunuri valorificate prin licitație la suma de 7.072 lei.
Întrucât diferența între valoarea bunurilor în sold la data de 31.12.2006 și valoarea bunurilor în sold la momentul inventarierii nu a putut fi justificată pe bază de documente contabile, se apreciază că administratorilor sociali le este imputabilă și această faptă prevăzută de art. 138 alin 1 lit. e din Legea 85/2006, întrucât neținerea contabilității potrivit legii creează certitudinea intenției de ascundere a unei părți din activul societății.
Probele administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză contabilă fac dovada împrejurării existenței stării de ență apărută în perioada mandatului pârâților și - și continuată în perioada mandatului pârâtei, care la momentul preluării prin cesiune a părților sociale nu a preluat gestiunea societății pe baza unui inventar și prin întocmirea unui bilanț din care să rezulte gestiunea reală a societății aflată în ență. De asemenea, aceasta nu a făcut dovada preluării registrelor și documentelor societății.
În materie comercială lipsa de diligență este un element al relei credințe.
În cazul de față dezinteresul evident al administratorilor sociali de a îndeplini obligațiile impuse de statutul lor social în cadrul societății comerciale și anume cele privind conducerea contabilității conform cu legea, organizarea activității potrivit obiectului de activitate, judecătorul sindic apreciază că aceste fapte, care evident au dus societatea în stare de ență, au la bază intenția de a folosi creditele societății în interes propriu și de a ascunde o parte din activ pentru același interes.
Legiuitorul, reglementând răspunderea acestor persoane, a creat și cadrul procesual adecvat permițând, în temeiul principiului dreptului la apărare garantat de art. 24 din Constituție, acestor persoane să se prevaleze de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil și de a propune probe în apărare.
Pârâta care a susținut netemeinicia acțiunii, motivând faptul că starea de ență este anterioară preluării mandatului, deși a solicitat efectuarea unui raport de expertiză contabilă, prin probele administrate nu a reușit să facă dovada în ceea ce o privește a lipsei elementelor răspunderii civile delictuale pentru faptele constatate.
Ca atare, în mod corect s-a apreciat de către lichidator în raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 25 alin 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 că prin modalitatea de săvârșire a acestor fapte prevăzute de art. 138 alin 1 lit. a, d și e din Legea 85/2006, pârâții sunt vinovați de starea de ență a debitoarei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta solicitând modificarea sentinței atacate și respingerea cererii de antrenare a răspunderii sale.
În motivarea recursului s-a arătat că din expertiza întocmită cu ocazia judecării cererii lichidatorului judiciar pentru antrenarea răspunderii pârâtei, a rezultat că starea de ență a debitoarei SC SRL era anterioară preluării de către pârâta a părților sociale ale debitoarei. După preluarea societății aceasta nu a mai avut activitate. Activitatea frauduloasă a foștilor administratori nu poate fi imputată pârâtei. Nu există elementele pentru atragerea răspunderii pârâtei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Recursul a fost legal timbrat cu 19,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului întrucât pârâta este vinovată de ajungerea debitoarei în ență, Întrucât nu a inventariat bunurile debitoarei înainte de semnarea actului de cesiune.
Verificând recursul pârâtei prin prisma motivelor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 304 1.pr.civ. curtea de apel consideră că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 pot fi obligate să suporte o parte a pasivului neacoperit persoanele cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de ență.
Este evident că, în speță, întrucât starea de ență a apărut înainte ca pârâta să preia părțile sociale ale pârâților și calitatea de administrator. Acesteia nu îi poate fi imputată o situație intervenită anterior, la o dată la care pârâta nu avea nicio calitate în societatea debitoare. Nu se poate aprecia că pârâta a cauzat starea de ență, această stare existând la data preluării societății debitoare.
De altfel, nu se impută pârâtei decât faptul că a garantat prin act adițional un credit contractat anterior datei la care ea a devenit administratorul debitoarei și că nu a inventariat bunurile debitoarei la acea dată.
Niciuna dintre aceste fapte nu a putut provoca ența debitoarei deja intervenită anterior.
Susținerea lichidatorului judiciar, din întâmpinare, potrivit căreia din lipsa inventarierii la preluarea gestiunii debitoarei, se poate trage concluzia că pârâta a cauzat ența debitoarei este nefondată și lipsită de logică. Lichidatorul nu indică în ce măsură s-ar fi înlăturat ența debitoarei prin întocmirea inventarului și nici cum ar putea interveni pentru a doua oară starea de ență ca urmare a neîndeplinirii obligației de inventariere. Afirmația lichidatorului judiciar denotă lipsa de profesionalism și necunoașterea dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Față de cele reținute, curtea de apel constată că, în speță, față de pârâta nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
În consecință, curtea de apel urmează ca, în temeiul art. 312.pr.civ. și art. 138 din Legea nr. 85/2006, să admită recursul pârâtei, să modifice în parte sentința atacată și să respingă acțiunea formulată de lichidatorul judiciar Grup împotriva pârâtei. Va fi înlăturată obligarea pârâtei de la plata sumei de 260.790 lei. Va fi menținută sentința atacată în ce-i privește pe pârâții u și -.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva Sentinței comerciale nr. 671/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu, modifică în parte sentința atacată, respinge acțiunea în răspundere împotriva pârâtei și înlătură obligarea acesteia de la plata sumei de 260.790 lei pasiv.
Menține în rest sentința atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 9.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 6/08.12.2009
Jud. sindic:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
