Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 749/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 749/
Ședința publică din 25 Iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de PLUS, împotriva sentinței comerciale nr. 445 din 09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av. pentru recurentă și intimatul lichidator al debitoarei PLUS, lipsă fiind creditoarele intimate SC. FARM SRL, și
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că intimata-creditoare SC. FARM SRL a depus întâmpinare(34-36 dosar).
Nefiind cereri formulate, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei-debitoare, avocat solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii contestației și modificării tabelului preliminar de obligații, fără cheltuieli de judecată; susține oral motivele de recurs învederând faptul că între părți este un dosar penal privind comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri cu referire la contractul nerecunoscut de debitoare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 445 din 09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- s-a espins ca fiind nefondată contestația promovată de debitoarea C Plus împotriva tabelului preliminar de obligații afișat la tribunal la data de 01 octombrie 2008 privind creanțele creditorilor FARM, și, s-a ispus înscrierea definitivă a creditorilor în tabelul definitiv de obligații după cum urmează: creditoarea FARM cu o creanță în cuantum de 556.593, 63 lei în categoria creanțelor chirografare, creditoarea cu o creanță în cuantum de 64.312, 19 lei în categoria creanțelor chirografare și creditoarea L-&o creanță în cuantum de 786.595, 53 lei în categoria creanțelor chirografare și s-a espins ca nefondată contestația creditoarei împotriva tabelului preliminar de obligații sus menționat.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
Contestația privind creanța creditoarei FARM
Cu privire la această contestație judecătorul sindic reține că administratorul judiciar a procedat la înscrierea creditoarei FARM L în tabelul preliminar de obligații cu o creanță în cuantum de 556.593, 63 lei, formată din debit de bază și penalități de întârziere.
Debitoarea a contestat această creanță, învederând că între părți nu a intervenit un contract de vânzare-cumpărare în baza căruia această creditoare să fi livrat mărfuri debitoarei.
Potrivit celor învederate de administratorul judiciar în ședința publică din data de 13 noiembrie 2009, facturile fiscale emise de creditoarea FARM, menționate în declarația de creanță, au fost înregistrate în evidențele contabile ale debitoarei. Aceste facturi sunt cuprinse în lista anexă declarației de creanță înregistrată de această creditoare depuse la dosarul cauzei.
În ceea ce privește contractul încheiat între părți, atașat declarației de creanță, având nr.de înregistrare 840/15.02.2006, creditoarea FARM a depus originalul acestui contract la dosarul cauzei, fila 86-89, volum Debitoarea a contestat semnătura înserată pe acest contract, considerent pentru care s-a efectuat procedura verificării de scripte în conformitate cu disp.art. 178 Cod procedură civilă, semnăturile luate farmacistei care a semnat acest contract fiind depus la dosarul cauzei fila 146 dosar volum În soluționarea acestei contestații a fost administrată și proba cu martori, audiindu-se martorii și. Martorul a învederat că în luna februarie a anului 2008, reprezentantul creditoarei s-a prezentat la sediul societății debitoare, solicitând d-nei să semneze în mod retroactiv un contract de livrare de mărfuri, care a refuzat semnarea contractului. în același sens a declarat și numita, declarațiile acestor martori nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv cu înscrisurile depuse de creditoare la fila 229- 236 dosar, din care rezultă că în cursul anului 2007 creditoarea s-a prevalat de contractul sus menționat, promovând la Tribunalul Comercial Mureș o cerere de emitere a somației de plată, sub nr-, dosar în care a depus contractul nr. 840/15.02.2006. In aceste condiții, evident dacă creditoarea deținea contractul în cursul anului 2007 nu putea să se prezinte în 2008 pentru a obține semnarea acea contract în mod retroactiv.
De asemenea, declarațiile martorului nu cp coroborează cu cefe menționate de administratorul judiciar, potrivit căror facturile emise în baza acestui contract de către creditoarea Farm L au fost înscrise în evidențele contabile ale debitoarei. Cu privire la condițiile de semnare a contractului nr. 840/2006, numitul, car a avea calitatea de reprezentant al creditoarei și care a fost solicitat a fi audiat ca martor chiar de către debitoare a învederat că, contractul sus menționat fost semnat în anul 2006 de către reprezentanta debitoarei Coroborând semnăturile sate în fața judecătorului sindic de către această persoană cu semnătura existentă pe contract, precum și cu înscrisul depus. spre comparare la fila 151 dosar, în conformitate cu disp.art. 179 Cod procedură civilă, judecătorul sindic concluzionează că, semnăturile sunt identice, singura diferențiere care există, astfel cum a susținut și persoana în cauză, constă în existența un unui punct în plus pe semnătura dată în fața judecătorului sindic, ceea ce se apreciază că, nu poate fi considerat ca fiind un element de natură a diferenția în mod semnificativ cele două semnături. Aceeași semnătură apare și pe o parte din facturile anexate declarației de creanță depusă de creditoarea, fără existența punctului alăturat semnăturii, de care a făcut vorbire persoana în cauză. în ceea ce privește lipsa calității de reprezentant a numitei pe seama debitoarei,
În consecință, prin coroborarea probelor administrate în soluționarea contestației privind creanța creditoarei FARM L, judecătorul sindic concluzionează că, între părți s-a încheiat contractul nr. 840/2006 în baza căruia creditoarea a livrat mărfurile înregistrate potrivit facturilor emise în contabilitatea debitoarei, mărfuri pentru care debitoarea datorează contravaloarea acestora, dar și penalitățile de întârziere aferente, calculate în conformitate cu disp.art. IV, alin.7 din contract. Debitoarea avea posibilitatea să nu accepte marfa livrată de creditoare și în consecință facturile care însoțeau această marfă, dovada evidentă a acceptării mărfurilor livrate o constituie înregistrarea acestora în contabilitate. O dovadă în plus a faptului că, debitoarea a acceptat mărfurile livrate o constituie adresa emisă de către aceasta, înregistrată la creditoare la data de 04.06.2008 prin care debitoarea recunoaște creanța în valoare de 245.466,64 lei și propune o eșalonare a plății acesteia, vezi fila 85 dosar volum
Pentru acest considerent, judecătorul sindic va respinge ca nefondată contestația debitoarei privind creanța creditoarei FARM și va dispune înscrierea definitivă în tabelul de obligații cu întreaga creanță.
Contestația privind creanța creditoarei
Creditoarea SC SRL a fost înscrisă în tabelul preliminar de obligații cu o creanță în cuantum de 786.595,53 lei, constând în preț neachitat și penalități aferente.
Cu privire la această creanță debitoarea a învederat că, nu toate facturile fiscale emise de creditoare au fost acceptate de către persoana desemnată în acest sens în contractul încheiat între părți, motiv pentru care acestea nu pot fi considerate ca fiind acceptate. Pe de altă parte, creditoarea a învederat că, suma de 51.764,46 lei a fost achitată în cursul executării silite potrivit actelor ce rezultă din dosarul execuțional nr.160.161/E/2007 a executorului judecătoresc.
În ceea ce privește aspectul învederat de debitoare în susținerea contestației că, facturile nu au fost semnate de persoanele menționate în anexa A la contractul încheiat între părți se constată, potrivit acestei anexe au fost desemnați numiții și pentru a semna actele ca însoțesc mărfurile livrate. Pe facturile anexate declarației de creanță înregistrată de creditoare fila 223-312 dosar volum III, s-a aplicat ștampila acesteia și s-a semnat fără ca semnătura să fie vizibilă. însă în (condițiile în care debitoarea a introdus în contabilitate toate aceste facturi, nu mai poate opune creditoarei faptul că, acestea nu au fost acceptate s-au faptul că, o parte din produsele livrate au fost returnate în lipsa unor mențiuni exprese de pe aceste acte.
În cursul soluționării contestației debitoarea nu a depus la dosarul cauzei acte din care să rezulte achitarea acestei creanțe, prin procedura executării silite astfel cum a susținut-o în cadrul contestației. Având în vedere această stare de fapt, judecătorul sindic va respinge contestația debitoarei ca fiind nefondată, dispunându-se înscrierea creditoarei cu întreaga creanță în tabelul definitiv de obligații.
Contestația privind creanța creditoarei
Creditoarea a fost înscrisă în tabelul preliminar de obligații cu o creanță în cuantum de 64.312, 19 lei, reprezentând contravaloarea marfă, fiind înlăturată suma de 64.312, 19 lei, constând în penalități de întârziere.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere creditoarea a învederat că acestea sunt datorate în temeiul dispozițiilor contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu debitoarea în cursul anului 1999, contract în care s-au stipulat penalități de întârziere de 0,4%/ zi de întârziere. în soluționarea contestației, judecătorul sindic a pus în vedere creditoarei să depună la dosarul cauzei originalul contractului de vânzare-cumpărare, act care nu a fost depus de creditoare la dosar, aceasta învederând că nu mai deține originalul acestui act, potrivit notelor de ședință depuse la dosarul cauzei fila 221 dosar volum în acest sens, judecătorul sindic constată că, contestația acestei creditoare, sub aspectul înscrierii în tabelul definitiv de obligații a penalităților de întârziere solicitate este nefondată, întrucât creditoarea nu a putut face dovada încheierii între părți a unui contrat în condițiile în care debitoarea a contestat încheierea vreunui contract între părți, prin care să se fi stipulat clauza penală a plății penalităților de întârziere solicitate.
Potrivit celor precizate pentru ședința din 08 ianuarie 2009 creditoarea a solicitat înscrierea în tabelul definitiv de obligații în locul penalităților de întârziere a sumei de 11.638, 83 lei cu titlu de dobândă legală calculată potrivit disp.OG nr.9/2000. Cu privire la aceste dobânzi administratorul judiciar a învederat, prin raportul înregistrat la 29 ianuarie 2009, că acestea au fost corect calculate luând în considerare suma datorată cuantumul dobânzii de referință a
Judecătorul sindic cu privire fa dobânzile solicitate constată că, în raport de disp.art. 62 alin.l lit.b din Legea nr. 85/2006, termenul limită pentru înregistrarea creanțelor a fost stabilită prin hotărârea de deschidere procedurii la data de 28 august 2008 data poștei, termen în raport cu care acestea au fost tardiv declarate, nefiind solicitate prin declarația de creanță înregistrată în termen de către creditoare, considerent pentru care, cu privire la aceste dobânzi, operează decăderea prev.de art. 76 din aceiași act normativ. Pentru aceste considerente apreciind că debitoarea nu datorează penalități de întârziere, iar dobânzile solicitate au fost declarate tardiv de către acest creditor, judecătorul sindic va respinge contestația creditoarei C ca nefondată.
În ceea ce privește contestația debitoarei privind creanța înregistrată în favoarea acestui creditor în tabelul preliminar de obligații, constând în contravaloare marfă, judecătorul sindic constată că, această creanță este certă, lichidă și exigibilă, întrucât mărfurile livrate au fost preluate de către debitoare fiind evidențiate în contabilitatea acesteia, considerent pentru care contestația debitoarei sub acest aspect este nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC PLUS SRL solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și respingerea cererilor creditoarelor SC SRL, SC FARM SRL și SC SRL de înscriere în tabelul de creanțe, motivând că aceste creditoare nu au făcut dovada faptului că dețin o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva ei. În acest sens contestă valabilitatea probelor depuse de către creditoare prin care au înțeles să dovedească existența raporturilor comerciale și valoarea creanței, probe însușite de către judecătorul sindic.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele disp.art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cele trei creditoare au formulat o cerere de înscriere a creanței pe de creanțe al debitoarei SC PLUS SRL, cererile lor de creanțe fiind însoțite de documente justificative ale creanței, respectiv contracte comerciale și facturi acceptate de către debitoare și înscrise în contabilitatea acesteia.
Astfel, SC FARM SRL depune la dosar contractul comercial 840/2006(86-89 volum 5), dar și facturile în baza cărora a fost livrată marfa înscrise în contabilitatea debitoarei. Nu în ultimul rând s-a avut în vedere și adresa din 4.06.2008 prin care debitoarea recunoaște creanța și propune o eșalonare a plății datoriei(85 volum 5).
Aceeași situație se poate reține și pentru SC SRL care, în susținerea cererii de creanță, depune la dosar contractul comercial 302/2006, a cărui valabilitate nu a fost contestată de către debitoare, dar și facturile care justifică predarea mărfurilor contractate, facturi înregistrate în contabilitatea societății debitoare.
În ceea ce privește creanța solicitată de SC SRL aceasta a făcut dovada existenței raporturilor contractuale dintre cele două părți dar și predarea mărfurilor contractate, a prețului și a cantității acestora cu facturile depuse la dosar și înregistrate în contabilitatea societății debitoare, facturi care odată acceptate de către debitoare forța probantă a acestora fiind în favoarea emitentului în speță a societății creditoare.
În condițiile în care cele trei creditoare și-au probat cererile de creanțe, atât cu contractele încheiate între părți care justifică raporturile comerciale, dar și cu facturile emise și înregistrate în contabilitatea debitoarei, facturi cu care s-a demonstrat prețul, calitatea și cantitatea mărfii livrate, instanța de control apreciază că în mod temeinic și legal judecătorul sindic a dispus admiterea cererilor de creanță formulate de cele trei creditoare și înscrierea lor în de creanțe al debitoare cu sumele rezultate conform probelor depuse la dosar, probe care se circumscriu valabilității așa cum sunt prevăzute de art.46 com. potrivit cărora obligațiile comerciale se probează cu acte autentice, acte sub semnătură privată, facturi acceptate, corespondență, telegrame, registrele părților, martori sau orice alte mijloace de probă admise prin legea civilă.
Pe cale de consecință, Curtea în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de PLUS, cu sediul în Tg.-M, P-ța - nr.6/8, jud.M, prin lichidator judiciar, cu sediul în Tg.-M,-/3, jud.M, împotriva sentinței comerciale nr.445 din 09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat fiind în Co semnează Președintele instanței | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
21.07.2009
2 exemplare
Jud.fond.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
