Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 817/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 817/COM

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma

JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 3: Nastasia Cuculis

Grefier - - -

S-a luat în examinare recursul comercial formulat de recurenta contestatoare ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 325 - cu sediul în localitatea, județul B, împotrivaSentinței civile nr. 1606 din 13 iunie 2008pronunțată de Tribunalul Constanța -Secția comercială în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata & - lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință învederează obiectul litigiului, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual, că la dosarul cauzei recurenta contestatoare a depus concluzii scrise; s-a solicitat judecata în lipsă.

Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 cod procedură civilă.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față.

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată formulată la data de 23.05.2008 și înregistrată sub nr- la Tribunalul Constanța, creditoarea Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 325 a formulat în contradictoriu cu intimata & Insolvency, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, contestație asupra raportului nr.4 și a planului de distribuire parțială de sume obținute în perioada 1.09.2005 - 29.02.2008.

În motivarea contestației, creditoarea a susținut că este titulara unei creanțe înregistrate în tabelul definitiv ca și creanță prioritară, conform OUG nr.133/1999, fiind asimilată cheltuielilor pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitoarei, astfel că trebuia satisfăcută cu prioritate față de toți ceilalți creditori.

Prin Sentința civilă nr.1606/2008, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată contestația reținând că intimata & Insolvency, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, în temeiul art.122 din legea nr.85/2006, a întocmit raportul nr.4 asupra fondurilor obținute din lichidare în perioada 1.09.2005 - 29.02.2008, precum și planul de distribuire între creditori a acestor fonduri, pe care le-a prezentat comitetului creditorilor.

Sumele obținute și supuse distribuirii provin din vânzarea unor bunuri ale debitoarei, grevate de sarcini - respectiv garanții mobiliare și imobiliare - instituite în favoarea intimatei creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, astfel cum rezultă din cele consemnate în procesul verbal încheiat la data de 29.02.2008 în ședința comitetului creditorilor și certificatul nr.5114/5.08.2002 emis de Judecătoria Constanța - Biroul de Carte Funciară.

Creanța intimatei creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Baf ost înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei la ordinea consacrată de art.106 pct.2 din Legea nr.64/1995, în vigoare la momentul întocmirii acestuia.

În ce privește creanța contestatoarei, judecătorul sindic a dispus înregistrarea acesteia la ordinea de prioritate prevăzută de art.108 pct.1 din Legea nr.- - art.123 pct.1 din Legea nr. 85/2006.

Repartizarea fondurilor realizate din lichidarea bunurilor se face în ordinea de plată prevăzută de art.121 alin.1 pct.2 (fost art.106 pct.2 din legea nr. 64/1995), conform dispozițiilor căruia, fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare vor fi distribuite - după plata taxelor, timbrelor și orice altor cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv a cheltuielilor pentru conservarea și administrarea acestor bunuri - pentru acoperirea creanțelor creditorilor garantați.

Or, contestatoarea, deși nu este creditoare garantată, solicită plata prioritară a creanței indicând ca temei al plății dispozițiile art.123 pct.1. Conform textului de lege invocat de contestatoare, fondurile obținute din vânzarea celorlalte bunuri ale debitoarei, negrevate de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite conform art.123 pct.1 din lege (fostul articol 108 pct.1. din Legea nr.64/1995). În speță, însă, face obiectul distribuirii suma obținută din lichidarea bunurilor debitoarei, grevate de sarcini în favoarea intimatei creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, astfel că este nefondată contestația la raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și la planul de distribuire.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs contestatoarea Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 325 care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.304 alin.9 Cod procedură civilă.

A susținut recurenta că instanța de fond nu a respectat dispozițiile imperative privind distribuirea de fonduri în cadrul procedurii insolvenței, dispoziții instituite de art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006 coroborate cu prevederile art.51,52din OUG nr.133/1999, care este un act normativ special ce derogă de la prevederile Legii nr.85/2006 și totodată completează disp. art.121 alin.1 pct.1 și art.123 pct.1 din Legea nr.85/2006. Aceste creanțe se asimilează cheltuielilor necesare cu conservarea și administrarea bunurilor din averea debitoarei și se satisfac cu prioritate față de toții creditorii, fie chiar și ipotecari.

Deși creanța recurentei este asimilată cheltuielilor de administrare și conservare din averea debitoarei SC SRL, distribuirea sumelor prin planul de distribuție contestat s-a făcut cu încălcarea prevederilor art.51,52din nr.OUG 133/1999, dispoziții cu caracter imperativ, de la care nici instanța, nici părțile nu pot deroga. Pe cale de consecință, fără posibilitate de dubiu, întreaga sumă de 95000 lei trebuie proporțional distribuită Unităților Teritoriale ale.

Intimatul - lichidator judiciar, legal citat în cauză, nu a formulat cereri în apărare.

Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este fondat.

Astfel, creditoarea contestatoare Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 325 fost înscrisă în tabelul definitiv al debitoarei falite SC SRL, în temeiul art.123 pct.1 din Legea nr.85/2006, cu o creanță în valoare de 7.622.745,51 lei - creanță prioritară conform art.5/1 din OUG nr.133/1999.

Potrivit art.5/1 din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat, astfel cum a fost completată prin OUG nr.133/1999,"Garanțiile constituite în baza prevederilorart. 3din Ordonanța Guvernului nr. 11/1995 privind măsuri comerciale specifice materiale naționale pentru împrospătarea produselor și valorificarea celor disponibile, aprobată și modificată prinLegea nr. 69/1995, de la data încheierii de deschidere a procedurii sau, după caz, a sentinței emise de judecătorul-sindic conform prevederilorLegii nr. 64/1995*), cu modificările ulterioare, se asimilează cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor debitorului, care se satisfac cu prioritate față de toți creditorii.",iar rt.5/ 2 prevede că "La cererea expresă a Administrației Naționale a de Stat sau, după caz, a unităților teritoriale subordonate, adresată judecătorului-sindic, creanțele acesteia, precum și ale unităților teritoriale subordonate, față de agenții economici care intră sub incidența prevederilorLegii nr. 64/1995, cu modificările ulterioare, se asimilează cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului, care se satisfac cu prioritate față de toți creditorii."

De asemenea, art.121 alin.1 din Legea nr.85/2006 stabilește că

"Fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:

1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective,inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri,precum și plata remunerațiilor persoanelor angajate în condițiileart. 10,art. 19alin. (2),art. 23și24;

2. creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, precum și cheltuielile.

Din dispozițiile arătate rezultă în mod clar că recurenta are față de averea debitoarei falite o creanță privilegiată, asimilată de lege cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului. Însăși Curtea Constituțională confirmă prin Decizia nr.51 din 21 martie 2000 faptul că operațiunile privind produsele din rezervele naționale, la care se referă OG nr.11/1995, sunt necesare și utile pentru conservarea bunurilor și menținerea valorii lor, astfel încât, în mod justificat, au fost asimilate cu cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului. De altfel, art.1722 cod civil definește privilegiul ca fiind "un drept, ce dă unui creditor calitatea creanței sale de a fi preferit celorlalți creditori, fie chiar ipotecari", iar conform art.1725 Cod civil " tezaurului public și ordinea în care se exercită ele sunt regulate prin legi speciale".

Ori, odată stabilită cu putere de lucru judecat natura privilegiată a creanței afirmate de recurentă, chiar dacă a fost înscrisă la ordinea de preferință prevăzută de art.108 pct.1 din Legea nr.64/1995, corespunzătoare art.123 pct.1 din Legea nr.85/2006, ea trebuie satisfăcută cu prioritate, chiar înaintea debitorilor ipotecari, în conformitate cu disp. art.106 pct.1 din Legea nr.85/2006. O atare soluție este impusă chiar de art.5/2 din OUG nr.133/1999, lege specială și derogatorie de la Legea nr.85/2006, care statuează satisfacerea cu prioritate a unor astfel de creanțăfață de toți creditorii, fără a se face distincție între creditorii și cei garantați.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt întemeiate, urmează a admite recursul în baza art.312 alin.1 și 304/1 Cod de procedură civilă și a modifica în tot hotărârea judecătorului sindic în sensul admiterii contestației. Se va dispune anularea planului de distribuție și întocmirea planului cu respectarea disp. art.5/2 din OUG nr.133/1999.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursulcomercial formulat de recurenta contestatoare-creditoare ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 325 - cu sediul în localitatea, județul B, împotrivaSentinței civile nr. 1606 din 13 iunie 2008pronunțată de Tribunalul Constanța -Secția comercială în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata & - lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, cu sediul în C,-, județ

Modifică în tot hotărârea în sensul că admite contestația, anulează planul de distribuție parțială a sumelor obținute în perioada 01.09.2005 - 29.02.2008.

Dispune întocmirea planului de distribuție în conformitate cu dispozițiile art. 52din nr.OUG 133/1999.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

jud.sindic:

red.dec.jud.-

4 ex./ 17.12.2008

Președinte:Elena Carina Gheorma
Judecători:Elena Carina Gheorma, Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 817/2008. Curtea de Apel Constanta