Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 832/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 832
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S împotriva Sentinței comerciale nr. 464/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecare și în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Constată că, prin Sentința comercială nr. 464/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar -, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta creditoare DGFP S privind deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva pârâtei debitoare SC SRL.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâta a fost dizolvată de drept prin încheierea judecătorului delegat la ORC nr. 17635/28.12.2001 pentru nemajorarea capitalului social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990, în baza dispozițiilor speciale ale Legii nr. 314/2001. Încheierea judecătorului delegat la ORC a fost comunicată reclamantei, potrivit dispozițiilor art. 2(2) din Legea nr. 314/2001. De asemenea, potrivit art. 4 din același act normativ, societate comercială dizolvată de drept s-a radiat din oficiu din registrul comerțului, fără nicio altă formalitate. Despre radierea societății pârâte, reclamanta, ca organ teritorial al Ministerului Finanțelor Publice, a fost înștiințată despre operațiunea radierii, conform art. 4(3) din Legea nr. 314/2001.
Dispozițiile art. 5 din Legea nr. 314/2001 au statuat că lichidarea societăților comerciale prevăzute la art. 1 se face cel mai târziu, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 1.01.2002.
Creanța reclamată de către DGFP S și consemnată în titlurile executorii nr. 7713/3.12. 2002, nr. 7028/29.07.2004 și nr. 6171 - 6273/8.08.2005, emise împotriva unei societăți comerciale dizolvată de drept la data de 28.12.2001 și radiată din oficiu din registrul comerțului, nu este certă lichidă și exigibilă în condițiile art. 379 (3) și (4) pr.civ.
Dacă reclamanta a apreciat caracterul cert al creanței sale, ar fi trebuit să se adreseze în termen util judecătorului delegat la ORC pentru numirea lichidatorului și valorificare creanței sale în condițiile Legii nr. 31/1990 având în vedere termenul general de prescripție de 5 ani pentru recuperarea creanțelor bugetare. Atribuțiile de coordonare, supraveghere și control asupra lichidării societăților comerciale vizate de Legea nr. 314/2001 sunt date de lege în competența judecătorului delegat, iar operațiunile se derulează conform Legii nr. 31/1990, care reprezintă dreptul comun în materie. În cadrul executării silite concursuale judiciare, Legea nr. 85/2006 conferă judecătorului sindic atribuții specifice, de administrare-gestionare a patrimoniului societății, cu scopul de a coordona, supraveghea și controla întregirea și valorificarea activului și plata pasivului patrimonial față de toți creditorii sociali. Cum dizolvarea de drept, ireversibilă, reglementată de Legea nr. 314/2001, privește o persoană juridică care nu a îndeplinit obligațiile imperative de majorare a capitalului social devine sesizabilă diferența față de dizolvarea în caz de insolvență. În consecință, de la data dizolvării de drept constatată de judecătorul delegat la ORC, lichidarea se derulează în baza dispozițiilor Legii nr.31/1990, după regulile instituite de acest act normativ, nefiind incidente în cauză dispozițiile Legii nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP S, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii privind deschiderea procedurii simplificate a insolvenței.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea susține că societatea a fost dizolvată în baza Legii nr. 314/2001 pentru nemajorarea capitalului social, iar datoria societății este certă, lichidă și exigibilă la data de 31.08.2005, încheindu-se procesul-verbal de insolvabilitate al debitoarei.
Mai susține că, potrivit certificatului constatator emis de ORC de pe lângă Tribunalul Sibiu la 15.03.2009, la starea firmei societatea apare dizolvată, iar în speță ar fi aplicabile dispozițiile art. 260 alin. 4 din Legea nr. 31/1990.
În drept se invocă art. 12 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, art. 242 alin. 2, art. 304 pct. 9, art. 312 pr.civ.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoare raportat la probele dosarului, curtea de apel constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit certificatului constatator emis de ORC S la data de 14.12.2001 s-a operat dizolvarea de drept din registrul comerțului a pârâtei SC SRL.
Judecătorul sindic a apreciat temeinic că titlurile executorii nr. 7713/3.11.2002, 7028/29.07.2004 și 6171-6273/8.08.2005 nu confirmă existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, având în vedere că debitul principal, compus din TVA, impozit și amenzi, nu depășește valoarea prag de 10.000 lei de la data soluționării cererii de deschidere a procedurii, iar art. 1222alin. 1 pr. fiscală reglementează expres situația majorărilor de întârziere în cazul contribuabililor pentru care s-a pronunțat o hotărâre de dizolvare "pentru creanțele fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare a contribuabilului la registrul comerțului, începând cu această dată nu se mai datorează și nu se calculează majorări de întârziere".
De altfel, actele intitulate titluri executorii nici nu precizează anii aferenți pentru care s-a calculat TVA, impozit pe profit și pe salarii, împrejurare ce naște o îndoială serioasă în privința legalității acestor acte și conduc la concluzia împlinirii termenului de prescripție anterior emiterii primei somații de plată nr. 5462/5.12.2002 și a celorlalte acte ulterioare, despre care creditoarea susține că ar fi întrerupt prescripția.
Raportat la aceste considerente, curtea de apel constată că sentința atacată este legală și temeinică, la adăpost de criticile formulate de creditoare, urmând ca, în baza art. 312 pr.civ. să fie respins recursul DGFP
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S împotriva Sentinței comerciale nr. 464/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 4/18.12.2009
Jud. sindic:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
