Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 998/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 998
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I - Administrația Finanțelor Publice a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 754/S din 04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la al 2-lea termen de judecată.
Văzând că la dosar s-a solicitat judecata recursului în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei de față.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr.754 S din 4 decembrie 2008 Tribunalul Iași - judecătorulsindic a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar audit Pro Consult, cu sediul în I,-,. 308,.15, vizând stabilirea răspunderii personale a pârâtului, cu domiciliul în I,-,. B,.3,.3, în calitate de administrator al debitorului SC SRL I și, n temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, a ispus închiderea procedurii simplificate a insolvenței debitorului SC SRL, cu sediul social declarat în municipiul I,-, având numărul de ordine în RC J- și cod unic de înregistrare -. S-a dispus radierea debitorului SC SRL I din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și cele ale În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost escărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități privind procedura. În temeiul art.4 alin.4 din Legea privind procedura insolvenței, a fost aprobat în parte decontul prezentat de lichidatorul judiciar Audit Pro Consult I și s-a dispus plata către acesta, din fondul de lichidare, a sumei de 1.875 lei din care suma de 375 lei reprezentă cheltuieli de procedură și suma de 1.500 lei onorariu. În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul-sindic a reținut că - din examinarea cererii de antrenare a răspunderii personale formulată de lichidatorul judiciar și pe care acesta a motivat-o generic, pe prevederile art.138 alin. 1 din Legea nr.85/2006 - se constată - corespunzător probatoriului administrat - că faptele enumerate expres de articolul sus-indicat și condițiile răspunderii personale a administratorului-pârât, așa cum ele sunt instituite prin art.998 Cod civil, nu au fost probate în cauză.
Potrivit art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportată de organele de conducere sau supraveghere din cadrul societății precum și de orice altă persoană, care a cauzat starea de insolvență, prin una din faptele enumerate la lit. a-g ale acestui articol.
După cum rezultă din conținutul acestui articol, răspunderea fondată pe prevederile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 este o răspundere specială a administratorilor sau persoanelor care s-au implicat în activitatea societății în cauză și care, fie din intenție fie din imprudență, au săvârșit una sau mai multe dintre faptele enumerate limitativ la lit. a-g ale acestui articol și a căror urmare a fost crearea, menținerea sau adâncirea stării de insolvență.
În speță, fapta imputată pârâtului se subsumează conceptului de neținere a contabilității, însă în reglementarea Legii nr.85/2006 vinovăția administratorului trebuie determinată în raport cu motivele care au dus societatea în cauză în stare de insolvență și nu ca o consecință a faptului că a administrat necorespunzător societatea, prin omisiunea efectuării publicității, la registrul comerțului, a situațiilor financiare anuale prevăzute de lege și a schimbării adresei sediului social. Sub acest aspect, conținutul celor două rapoarte întocmite în procedură de lichidatorul judiciar este neconcludent, nefiind demonstrat - cu dovezi certe - raportul contributiv al acestor fapte omisive la starea de insolvență. Pe de altă parte, nu orice deficiență managerială este de natură a motiva suportarea pasivului de administratorii sociali.
Fiind - deci - vorba de o răspundere care poate fi angajată strict în condițiile determinate de lege și cum, în speță, nu au fost probate fapte de natura celor precizate de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, s-a respins cererea promovată de lichidatorul judiciar.
Constatându-se, în cadrul procedurii, că debitorul nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea creanțelor reclamate de cei doi creditori și cheltuielile administrative, s-a dispus închiderea procedurii și radierea debitorului, din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, potrivit dispozițiilor art.131 din Legea nr.85/2006, care prevăd că, în orice stadiu al procedurii, se va putea decide de judecătorul-sindic închiderea procedurii, în situația în care se constată că în averea debitorului nu există bunuri ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Referitor la cererea lichidatorului judiciar, de a i se încuviința devizul de cheltuieli, în sumă totală de 5400 lei (375 lei cheltuieli de procedură și 5025 lei onorariu) aceasta a fost admisă în parte, respectiv doar pentru suma de 1875 lei, din care suma de 375 lei cheltuieli de procedură efectuate de lichidator din fondurile proprii și suma de 1500 lei onorariu, apreciat ca fiind îndestulător și rezonabil, raportat la dimensiunea și complexitatea procedurii, care nu au necesitat un volum mare de muncă și nici un efort semnificativ pentru efectuarea operațiunilor, situație în care nu se justifică remunerarea bazată pe costuri (numărul de ore lucrate și un tarif orar propriu).
Plata decontului - astfel cum a fost încuviințat - se va face, în lipsa disponibilităților în contul debitorului, din fondul de lichidare constituit potrivit art.4 din Legea nr.85/2006.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, criticând-o sub aspectul respingerii cererii de antrenare a răspunderii personale a fostului administrator, .
Recurenta învederează că judecătorul-sindic nu a interpretat corect documentele depuse la dosarul cauzei și nici încălcarea dispozițiilor legii în materie economico-financiară, care ar putea avea legătură cu intrarea SC SRL în incapacitate de plată.
Recurenta pretinde că - având în vedere că documentele contabile ale firmei nu au fost predate lichidatorului judiciar - este evident că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, aspect ce se încadrează în dispozițiile art.138 alin.1 lit. d) din Legea 85/2006. Nu au fost prezentate documentele din care să rezulte rapoartele juridice cu creditorii, punând astfel lichidatorul judiciar în imposibilitatea de a proceda la recuperarea creanțelor, prin formularea acțiunilor specifice. Totodată, administratorul-pârât nu a mai preschimbat certificatul de înmatriculare a societății, care a fost astfel dizolvată, aspect care conduce la concluzia că, cu bună știință, administratorul a încercat să scape de o firmă cu datorii și, implicit, de creditorii societății, mai susține
Așa cum rezultă din fișa sintetică totală a agentului economic și a titlurilor executorii întocmite de către organul fiscal, se poate observa că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a achita creanțele înregistrate la bugetul de stat, din anii anteriori pronunțării hotărârii prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței, ceea ce justifică și incidența dispozițiilor art.138 alin.1 lit. c), respectiv continuarea activității în interes propriu.
Deși s-au realizat măsuri de executare silită, în conformitate cu prevederile Codului d e procedură fiscală, iar debitorul - prin reprezentant legal - a fost somat, nu a înțeles să efectueze plăți la bugetul de stat, sens în care creanța fiscală a fost majorată, prin aplicarea de accesorii calculate pentru neplata acesteia la termen.
Și incidența dispozițiilor art.138 alin.1 lit. d) din Legea 85/2006 este evidentă și rezultă clar din situația prezentată pe site-ul, care constată că ultimul bilanț contabil a fost depus la organul fiscal la 31.12.2003, mai susține recurenta. aceste aspecte cu prevederile art.138 alin.(1) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, apreciază I că se impune obligarea administratorului la repararea prejudiciilor create bugetului de stat.
În lumina dispozițiilor Legii nr.85/2006, instituirea răspunderii personale a organelor de conducere a societății reprezintă atât o sancțiune pentru persoanele care au contribuit la ajungerea debitoarei în stare de incapacitate de plată, cât și, în același timp, o garanție pentru terții aflați în raporturi juridice comerciale cu debitoarea, în ceea ce privește posibilitatea recuperării creanțelor în caz de insolvență.
Răspunderea administratorilor este atrasă chiar și pentru culpa cea mai ușoară a acestora, fapt de notorietate atât în doctrină cât și în jurisprudență, câtă vreme administratorul este un mandatar al falitei și are obligația de a administra patrimoniul societății, cu mai multă diligență și grijă chiar decât propriile sale bunuri.
În fine, recurenta susține că judecătorul-sindic nu s-a pronunțat asupra cererii sale, referitoare la confirmarea unui alt lichidator, cerere depusă la registratura instanței la data de 2 decembrie 2008.
întâmpinare, Audit Pro Consult, lichidatorul judiciar, arată că a cerut judecătorului-sindic stabilirea răspunderii patrimoniale personale în sarcina administratorului și că lasă soluția în recurs la aprecierea curții.Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
Recurenta invocă punctul 8 al articolului 304 Cod procedură civilă, dar niciuna dintre criticile prezentate nu se încadrează în textul menționat, care vizează greșita interpretare a actului juridic dedus judecății - în sens de operațiune juridică și nu în sens de înscris prezentat drept dovadă în dosar.
Curtea de apel constată că punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă nu este incident în cauză, atât timp cât - respingând acțiunea lichidatorului judiciar, de stabilire a răspunderii personale a administratorului SC "" SRL I - judecătorul sindic a interpretat și aplicat judicios dispozițiile articolului 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței. Curtea de apel reține că este corect considerentul potrivit căruia răspunderea specială a administratorului (sau altor persoane care s-au implicat în activitatea societății în discuție) se angajează numai pentru săvârșirea faptelor arătate în literele a) - g) ale textului legal menționat, text care conține o enumerare limitativă și nu una cu caracter exemplificativ.
În același timp, instanța de recurs constată că acele critici care privesc modul de stabilire a situației de fapt - și care se examinează conform articolului 304 indice 1 Cod procedură civilă - se vădesc nefondate, în condițiile în care judecătorul-sindic a interpretat judicios dovezile administrate, situația de fapt reținută având pe deplin corespondent în probele dosarului.
În fine, nepronunțarea judecătorului-sindic asupra unei cereri a creditoarei (ce se pretinde că s-a depus la registratura instanței anterior termenului de judecată din 4 decembrie 2008) nu este de natură a invalida hotărârea, în măsura în care recurenta nu justifică o vătămare, în sensul articolului 105 alineat (2) Cod procedură civilă.
Raportat considerentelor expuse Curtea, în baza articolului 312 alineat 1 teza a II-a Cod procedură civilă, va respinge recursul, menținând sentința Tribunalului Iași, ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului I - Administrația Finanțelor Publice a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr.754/S/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
16.VI.2009
Președinte:Anca GhideanuJudecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu, Liliana Palihovici
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
