ICCJ. Decizia nr. 1620/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1620/2004
Dosar nr. 3169/2003
Şedinţa publică din 5 mai 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta, SC K.P. SRL Dumbrăveni-Sibiu, a solicitat, în contradictoriu cu SC N.E. SRL Bucureşti, ca, pe cale de ordonanţă, să se dispună suspendarea provizorie a executării silite în dosarul execuţional nr. 247/2003, cu motivarea că titlul executoriu îl constituie un bilet la ordin şi că, împotriva încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită, a formulat apel, în conformitate cu art. 285 alin. (5) C. proc. civ.
Judecătoria Mediaş, prin sentinţa nr. 2991 din 22 octombrie 2003, a respins, ca nefondată, cererea de ordonanţă preşedinţială, cu motivarea că declaraţia de apel suspendă executarea hotărârii, cu excepţia încheierii de încuviinţare a executării silite.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 284 alin. (5) C. proc. civ., precum şi ale art. 336 şi 403 alin. (4) C. proc. civ.
Împotriva sentinţei nr. 2991/2003, pronunţată de Judecătoria Mediaş a declarat recurs, reclamanta SC K.P. SRL Dumbrăveni-Sibiu, prin care a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a reţinut greşit faptul că, împotriva încheierii de încuviinţare a executării, s-a declarat apel, că, în realitate, încheierea a fost atacată cu o contestaţie la executare prin care s-au invocat prevederile art. 106 din Legea nr. 58/1934, modificată prin Legea nr. 83/1994, şi pct. 320 lit. g) din Normele cadru nr. 6/1994 emise de Banca Naţională a României.
Cu atât mai mult se impunea suspendarea executării, a susţinut în continuare recurenta, cu cât în discuţie era un bilet la ordin, iar executarea nu putea începe fără o somaţie adresată oricăruia din obligaţii cambiali (în speţă, obligaţii conform biletului la ordin).
În contestaţia la executare, recurenta a precizat că a solicitat „nulitatea" biletului la ordin învestit cu formulă executorie în baza căruia a fost solicitată încuviinţarea executării silite, motiv care justifica pe deplin suspendarea executării.
În susţinerea recursului au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 582 alin. (3) C. proc. civ.
După promovarea recursului, recurenta a depus adresa nr. 1902 din 9 aprilie 2004, prin care a renunţat la judecarea recursului, întrucât a obţinut anularea formelor de executare în dosarul execuţional nr. 247/2003, ca urmare a admiterii contestaţiei la executare, precum şi a apelului declarat împotriva încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând efecte principiului disponibilităţii, în conformitate cu art. 246 C. proc. civ., ia act de renunţarea debitoarei-reclamante, SC K.P. SRL Dumbrăveni-Sibiu, la judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunţarea debitoarei SC K.P. SRL Dumbrăveni la judecarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 2991 din 22 octombrie 2003 a Judecătoriei Mediaş.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2169/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1619/2004. Comercial → |
---|