ICCJ. Decizia nr. 3513/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3513/2005
Dosar nr. 7395/2004
Şedinţa publică din 9 iunie 2005
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Dâmboviţa, prin sentinţa nr. 196 pronunţată la 2 februarie 2004, a respins cererea formulată de reclamanta B.P.R. C.C., reprezentată prin lichidator SC R.R.A.L. SRL, cu sediul în Târgovişte, prin care a solicitat obligarea pârâţilor S.G., domiciliată în Târgovişte, S.M., cu acelaşi domiciliu ca al primei pârâte, Ş.D., T.E., domiciliată în Târgu-Mureş şi V.A., domiciliată în Târgovişte, în solidar, la plata sumei de 59118.014 lei, din care 6.606.490 lei reprezintă rată capital, 1.980.000 lei reprezintă rată dobândă şi 52.531.524 lei reprezintă penalităţi calculate până la 31 martie 2003 şi penalităţi de 1 % pe zi de întârziere, până la achitarea integrală a debitului.
Reclamanta a fost obligată la plata sumei de 5.000.000 lei către S.G., reprezentând cheltuieli de judecată.
Instanţa a reţinut, pe bază de expertiza efectuată în cauză, că au fost achitate obligaţiile contractuale, atât cu privire la ratele lunare, cât şi cu privire la penalităţile aferente, reclamanta fiind debitoare faţă de S.G. cu suma de 3.000.000 lei, reprezentând fondul social.
Apelul declarat împotriva sentinţei de către reclamantă a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 247, pronunţată la 29 martie 2004 de către secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Ploieşti.
Instanţa de apel a înlăturat susţinerea apelantei că expertiza ce a stat la baza hotărârii primei instanţe este greşită, necalculându-se penalităţile de întârziere pentru fiecare rată datorată, în raport de data efectivă a scadenţei şi de cea a plăţii, că a anulat nejustificat foi de vărsământ însuşite de împrumutat prin semnătură, că a interpretat şi aplicat eronat prevederile art. 1111-1113 C. proc. civ., stabilind o altă ordine de stingere a obligaţiilor şi că a interpretat eronat prevederile art. 22 din contract care stabilea o modalitate contractuală de executare a fondului social şi nu o soluţie de achitare anticipată a împrumutului.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru aplicarea greşită a legii, a clauzelor contractuale şi cu interpretarea eronată a probelor administrate.
În esenţă, sunt folosite aceleaşi critici formulate în apel, fapt atestat chiar de recurentă expres verbis.
Criticile sunt neîntemeiate.
Principala probă ce a stat la baza convingerii instanţei de fond a fost raportul de expertiză contabilă, întregit cu răspunsul la obiecţiunile formulate de reclamantă.
După depunerea acestora din urmă, reclamanta nu a solicitat efectuarea unei noi expertize, atitudine ce înseamnă achiesarea la aceasta.
O nouă expertiză a fost cerută prin cererea de apel, cerere corect respinsă de curte pe baza prevederilor art. 291 alin. (1) şi art. 295 alin. (2) C. proc. civ., ţinând cont şi de împrejurarea că nu au existat dezbateri diferite de cele făcute în faţa primei instanţe.
Faţă de probele administrate şi de cererile formulate de părţi se constată că nu există aspecte de nelegalitate privind hotărârea atacată, numai acestea putând face obiectul verificărilor impuse de lege instanţei de recurs.
În consecinţă, recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta B.P.R. C.C., prin lichidator SC R.R.A.L. SRL Târgovişte, împotriva deciziei nr. 247 din 29 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3510/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3521/2005. Comercial → |
|---|
