ICCJ. Decizia nr. 5019/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 10 mai 2004, reclamanta B.I.L. Nicosia, a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA Cluj Napoca, solicitând anularea hotărârii A.G.A. SC A. SA din data de 25 martie 2004, respectiv a hotărârii publicată în M. Of. Partea a IV-a din 23 aprilie 2004.
S-a arătat în motivare că hotărârile a căror anulare se cere au fost adoptate fără să respecte dreptul la informare al acționarilor, aceștia fiind în imposibilitate să voteze în cunoștință de cauză. Se învederează că acționarii au fost lipsiți de informațiile relevante, încălcându-se astfel dispozițiile art. 120 din O.U.G. nr. 28/2002 și art. 5 din Instrucțiunile nr. 8/1996 emise de C.N.V.M.
Prin sentința civilă nr. 2425 din 11 iunie 2004 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondată cererea în anulare formulată de reclamanta B.I.L., cu sediul ales în București, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA având ca obiect anularea hotărârii adunării generale a acționarilor al SC A. SA din data de 25 martie 2004, publicată în M. Of. al României partea a IV-a din 23 aprilie 2004.
Tribunalul în baza probelor administrate a reținut că prin hotărârea a cărei anulare se solicită s-a stabilit aprobarea situațiilor financiare a societății pe anul 2003; analiza și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2004; alegerea dl. L.B.A. în calitate de administrator al societății, stabilirea nivelului indemnizațiilor pentru administratori și cenzori și împuternicirea d-nei C.S.C. director executiv a societății. Această adunare a fost legal și statutar constituită cu respectarea condițiilor de publicitate.
Reclamanta nu a dovedit în ce mod au fost încălcate dispozițiile art. 179 din Legea nr. 31/1990 și nici nu a probat faptul că s-a adresat cu vreo cerere în scris sau oral în intervalul de timp prevăzut de lege și nici nu a dovedit refuzul pârâtei pentru a-i pune la dispoziție informațiile solicitate ca să se poată trage concluzia că situațiile financiare și rapoartele ar fi fost inexistente la sediul societății pe durata prevăzută de lege. Dimpotrivă, în convocatorul publicat și procesele verbale întocmite de cenzori se arată că informațiile și materialele privind problemele incluse pe ordinea de zi au fost la dispoziția acționarilor. Reclamanta nu a participat la ședința adunării generale ordinare a acționarilor a cărui anulare o solicită și prin urmare nu se poate declara lezată în dreptul său la informare în calitate de acționar, prin invocarea faptului că situațiile financiare, rapoartele de gestiune și controlul nu au fost discutate și prezentate acționarilor prezenți.
împotriva sentinței a declarat apel reclamanta B.I.L., solicitând schimbarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii formulate.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 549 din 23 noiembrie 2004 respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.
împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs în termen legal, timbrat și motivat reclamanta B.I.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând motivele de apel sub forma criticilor în recurs, a susținut, în esență, că:
- hotărârea atacată este nelegală întrucât încalcă normele procedurale imperative privind judecarea în camera de consiliu, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.;
- hotărârea atacată este dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că alături de reglementarea generală prevăzută de art. 179 din Legea nr. 31/1990 există și reglementările speciale aplicabile societăților comerciale, respectiv Legea nr. 82/1991 a contabilității și a M.F., privind obligația societăților de la întocmi situații financiare anuale, precum și de a trimite în 15 zile anterioare A.G.A. tuturor acționarilor copii de pe situațiile financiare anuale, precum și o notificare tuturor acționarilor că acestea sunt disponibile la sediul societății gratuit, la cerere.
în consecință, recurenta reclamantă solicită, în temeiul art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că instanța de apel, în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate, pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.
Critica recurentei că hotărârea atacată este nelegală întrucât încalcă formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., este neîntemeiată întrucât asemenea litigii nu se judecă în camera de consiliu, conform art. 131 din Legea nr. 31/1990 (în prezent art. 132).
De asemenea nici critica a doua că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu este întemeiat întrucât ambele instanțe, în baza probatoriilor administrate în cauză, au reținut în mod judicios, că reclamanta nu a dovedit în ce mod a încălcat pârâta dispozițiile enunțate și nici nu a probat faptul că s-a adresat cu vreo cerere, în scris sau oral, pentru a i se pune la dispoziție informațiile solicitate în condițiile art. 179 din Legea nr. 31/1990 și nici ca pârâta să fi refuzat să-i pună la dispoziție, încălcându-se astfel dreptul la informare a acționarilor consacrat de prevederile art. 120 din O.U.G. nr. 28/2002 și ale art. 5 din Instrucțiunile nr. 8/1996 emise de C.N.V.M.
Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1378/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5090/2005. Comercial → |
|---|
