Contract de cesiune de creanţă. Cerere de încuviinţare a executării silite
| Comentarii |
|
Cesiunea de creanţă este o modalitate de transmitere a obligaţiilor în formă convenţională, prin care un creditor (cedent) transmite o creanţă a sa unei alte persoane (cesionar), debitorul creanţei fiind obligat faţă de cesionar, odată cu îndeplinirea formalităţilor de opozabilitate a acestei operaţiuni, fără a i se cere consimţământul. Cesiunea de creanţă odată investită cu formulă executorie reprezintă un titlu executoriu supus executării silite. Debitorul cedat are la îndemână împotriva cesionarului, toate mijloacele de apărare pe care le putea opune cedentului, pe altă cale procesuală specifică contestării executării, a cărei nulitate se poate constata pe alte căi. Notificând cesiunea de creanţă debitorului cedat, înainte de plata datoriei, acesta devine obligat faţă de cesionar, pentru valoarea nominală a creanţei, păstrând natura şi garanţiile acesteia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 2852 din 10 Octombrie 2006
Creditoarea BCR Agenția Novaci a solicitat încuviințarea executării silite a creanței de 9.000.000.000 de lei față de debitoarea sa SC G. 94 SRL, terț poprit fiind B.C. "R." SA București.
Judecătoria sectorului III București, prin încheierea din 18 iunie 2004, a respins cererea de încuviințare a executării silite, prin poprire, a contractului de cesiune de creanță nr. 760/2002 și a contractului de credit bancar.
Instanța de fond a reținut, în esență, că debitorului cedat nu-i poate fi opus titlul executoriu întrucât nu acesta a primit creditul, iar contractul de credit nu reprezintă o garanție reală sau personală a împrumutatului.
Curtea de Apel București, prin decizia comercială nr. 702 din 26 noiembrie 2004, a admis apelul creditoarei, a schimbat încheierea atacată și a admis cererea, încuviințând executarea silită.
Instanța a considerat că apelanta a notificat debitorului cedat cesiunea de creanță, pentru a considera contractul de cesiune titlu executoriu.
împotriva deciziei debitorul cedat a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 C.proc.civ.
Recurenta a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât nu era debitoare a SC M.C.P. SRL pentru a putea fi cesionată creanța. Contractul de vânzare-cumpărare cesionat și învestit cu formulă executorie este un contract cadru, fără obiect concret.
Debitoarea a susținut că nu este parte a încheierii de învestire și a solicitat constatarea nulității titlului.
Recursul este nefondat și a fost respins pentru următoarele considerente.
Prin contractul de cesiune 760/2002, SC M. C. P. SRL în calitate de cedent, a cesionat creditorului BCR Sucursala Novaci, creanțele sale în sumă de 9.000.000.000 de lei, pe care le avea de primit de la debitorul cedat SC G. 94 SRL, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2/200284, cu titlu de garanție.
Prin contractul de credit din 11 decembrie 2002, debitorul a garantat creditul acordat cu creanța pe care o are de încasat din contractul de vânzare-cumpărare de carburanți de la SC G. 94 SRL.
Cesiunea de creanță este o modalitate de transmitere a obligațiilor în formă convențională, prin care un creditor - numit cedent - transmite o creanță a sa unei alte persoane - numit cesionar - debitorul creanței fiind obligat față de cesionar odată cu îndeplinirea formalităților de opozabilitate a acestei operațiuni, fără a i se cere consimțământul.
Notificând cesiunea de creanță debitorului cedat, înainte de plata datoriei, acesta devine obligat față de cesionar, pentru valoarea nominală a creanței, păstrând natura și garanțiile acesteia.
Prin contractul de credit, în Capitolul V, Garanții, era prevăzută cesiunea de creanță pentru valoarea totală de 9 miliarde de lei , iar prin încheierea din 30 iulie 2003 a Judecătoriei Novaci, aceasta a fost învestită cu formulă executorie.
Nu se poate susține lipsa obiectului concret al contractului de vânzare-cumpărare pentru a opune lipsa calității procesuale pasive. Debitorul cedat are la îndemână împotriva cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le putea opune cedentului, pe altă cale procesuală specifică contestării executării.
Contractul de cesiune de creanță a fost învestit cu formulă executorie, așa încât susținerea potrivit căreia acesta nu poate fi executat silit pentru că nu este o garanție reală nu este întemeiată. Cesiunea de creanță odată învestită cu formulă executorie reprezintă un titlu executoriu supus executării silite, a cărei nulitate se poate constata pe alte căi procedurale.
| ← Recurs inadmisibil. Hotărâre intermediară | ICCJ. Decizia nr. 761/2006. Comercial → |
|---|
