Contestaţie în anulare. Eroare materială
Comentarii |
|
Porivit art.318 C.proc.civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din tre motivele de modificare sau de casare. Hotărârea instanţei de recurs s-a bazat pe constatarea inexistenţei în cererea de recurs a datelor prevăzute imperativ în art. 302 alin.(1) lit.a) C.proc.civ. Cum aceste date (toate elementele de identificare) sunt cuprinse în preambulul contractului comercial depus în copie la dosarul de recurs, este evident că numai din tr-o eroare materială a rezultat inexistenţa datelor la care face referire art.302 alin.(1) lit.a), constatându-se nul recursul.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 3290 din 31 Octombrie 2006
Contestatoarea SC BI & DI C. SRL a solicitat prin contestația înregistrată la această instanță sub nr. 3241 din 2 noiembrie 2005, anularea deciziei nr. 2589 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție la data de 14 aprilie 2005 și stabilirea unui termen pentru judecarea recursului, conform art.318 C.proc.civ..
în motivarea contestației, s-a susținut că soluția pronunțată este rezultatul unei grave erori materiale, deoarece la dosar s-au depus de către ambele părți înscrisuri din care rezultă cu certitudin e datele de identificare ale acestora: în acțiunea introductivă și în întâmpinare, în apel și în cererea de recurs; în adresa de înaintare, prin care recurenta a făcut dovada achitării taxei de timbru; întâmpinare, cerere de apel, certificat constatator nr. 4591/3 decembrie 2003 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului.
Motivele de nulitate reținute de instanța de recurs nu au fost puse în discuția părților și nici nu i s-a pus în vedere completarea cererii sub aspectul elementelor de identificare, prin citație sau în alt mod.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata SC T. SA , Filiala Bacău a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată și nelegală.
Pe această cale, intimata a invocat excepția tardivității introducerii contestației în raport cu prevederile art.319 alin.(2) coroborat cu art.129 alin.(1) C.proc.civ., decizia contestată fiind pronunțată la 14 aprilie 2005, termenul de 15 zile fiind depășit.
Pe fond, instanța de recurs a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.302 C.proc.civ., neexistând o obligație a acesteia de a pune în discuție nulitatea.
în răspunsul dat la întâmpinare, contestatoare a arătat că termenul de 15 zile curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de decizia atacată, la dosar neexistând dovezi care să stabilească acest moment.
Cu privire la incidența art.3021 C.proc.civ., contestatoarea a invocat neconstituționalitatea acestuia, depunând în copie decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2005.
Contestația în anulare este fondată.
în ce privește excepția tardivității contestației în anulare, se constată că aceasta nu este întemeiată.
Potrivit art.319alin.(2) C.proc.civ., teza a 2-a, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Cum intimata, reclamantă în excepția invocată, nu a făcut dovada că recurenta a luat la cunoștință de hotărârea atacată peste termenul de 15 zile și cum contestația a fost promovată în termenul obiectiv de un an, înalta Curte apreciază contestația ca fiind declarată în termen.
Prin decizia nr. 2589 din 14 aprilie 2005, ICCJ a constatat nul recursul declarat de reclamanta SC BI & DI C. SRL Bacău, prin lichidator, urmare a admiterii excepției cu acest obiect, apreciind că cererea de recurs, prin prisma dispozițiilor imperative ale art.3021 C.proc.civ., nu cuprinde mențiuni cu privire la toate datele de identificare ale recurentei, și nici cu privire la datele de identificare ale intimatei, precum: numărul de înmatriculare în registrul comerțului, codul unic de înregistrare sau codul fiscal, contul bancar, sediul intimatei; de asemenea, cererea de recurs, promovată de lichidatorul judiciar, nu cuprinde toate datele de identificare ale acestuia.
Excepția cu acest obiect a fost pusă în discuția părților la termenul din 14 aprilie 2005, când s-a soluționat cauza.
Prin cererea de recurs, recurenta, prin lichidator, a indicat sediul iar într-un înscris sunt indicate: codul fiscal, numărul de înregistrare în registrul comerțului, contul și banca la care acesta este deschis, sediul social, telefon., fax, număr valabil iar intimata, prin întâmpinarea , și-a indicat, de asemenea, sediul social, numărul de înregistrare în registrul comerțului, codul fiscal, numele și calitatea reprezentantului, denumirea și sediul recurentei și ale lichidatorului acesteia.
Toate elementele de identificare menționate rezultă din preambulul contractului comercial depus în copie la dosarul de recurs precum și din adresa înaintată de recurentă instanței pentru termenul din 14 aprilie 2004.
în acest context, numai din tr-o eroare materială s-a constatat inexistența datelor la care face referire art.3021 lit.a) C.proc.civ., constatându-se nul recursul .
Mai este de observat faptul că, încă din 24 martie 2005, Curtea Constituțională a constatat că textul art.3021 alin.(1) lit.a) C.proc.civ. este neconstituțional, în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii precizării datelor pe care acesta le conține, decizie care a fost însă publicată în Monitorul Oficial ulterior pronunțării deciziei atacate.
în consecință, ICCJ a admis contestația în anulare formulată, a anulat decizia atacată și a fixat termen pentru soluționarea recursului.
← Societate comercială. Sucursale. Personalitate juridică.... | Recurs inadmisibil. Hotărâre intermediară → |
---|