ICCJ. Decizia nr. 505/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.505/2006
Dosar nr. 2623/1/2005
Dosar vechi nr. 548/2005
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Deliberând asupra recursului de faţă,
Reclamanta SC J. SA Rădăuţi a solicitat evacuarea pârâtei SC B. SA Suceava din spaţiul comercial situat în Rădăuţi, în suprafaţă de 170 m2.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că pârâta ocupă spaţiul fără contract de închiriere şi nu a plătit chiria aferentă acestui spaţiu.
Pârâta a formulat întâmpinare invocând un drept propriu de a stăpâni spaţiul respectiv art. 1 din HG nr. 391/1995.
Tribunalul Suceava, prin sentinţa civilă nr. 1302 din 1 iulie 2004 a respins ca nefondată acţiunea reclamantei reţinând că ambele părţi au prezentat titluri de proprietate, iar în cadrul acţiunii în evacuare nu se analizează valabilitatea titlurilor de proprietate.
Cum pârâta are un drept propriu pentru a ocupa spaţiul, aceasta nu poate fi evacuată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta susţinând că a fost aplicată greşit legea întrucât, la data adoptării HG nr. 391/1995, imobilul era proprietatea reclamantei şi aceasta şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia nr. 236 din 15 decembrie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei apreciind că în mod corect a respins acţiunea instanţa de fond întrucât o acţiune în evacuare nu poate fi admisă când ambele părţi prezintă acte de proprietate, respectiv juste titluri pentru deţinerea spaţiului, nefiind investită instanţa cu verificarea valabilităţii acestor titluri.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine că reclamanta este proprietar tabular şi a plătit taxele la zi, iar hotărârea de guvern nr. 391/1995 nu îi este opozabilă.
Se mai arată că şi protocolul de divizare demonstrează că reclamanta este proprietara spaţiului care era în capitalul său social.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţele nu au neglijat faptul că reclamanta este proprietara spaţiului şi reiterarea temeiurilor şi a legitimităţii titlului său de proprietate nu justifică admiterea acţiunii întrucât investirea instanţei nu s-a făcut cu o acţiune în revendicare ci cu una în evacuare. În această acţiune dacă pârâta a cărei evacuare se cere, invocă un titlu de proprietate ea nu va putea fi evacuată decât după ce o instanţă legal investită va compara titlurile de proprietate, ceea ce nu este obiectul prezentei acţiuni.
Instanţele au aplicat corect legea şi nu au omis acte depuse la dosar numai că le-au interpretat legal şi această interpretare nu este ceea ce reclamanta considera că poate obţine prin acţiunea în evacuare promovată.
Nu ne aflăm în ipoteza lipsei unui titlu pentru pârâtă aşa încât soluţia instanţelor este legală, motiv pentru care recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC J. SA, împotriva deciziei nr. 236 din 15 decembrie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 506/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 504/2006. Comercial → |
|---|
