ICCJ. Decizia nr. 2939/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2939/2008
Dosar nr. 14455/1/2005
Şedinţa publică din 17 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Călăraşi la data de 21 noiembrie 2003, A.V.A.S. a formulat contestaţie la executarea silită efectuată de intimata creditoare SNTFM C.F.R.M. SA, sucursala Constanţa Ferry - Boat Constanţa, asupra debitoarei SC S. SA Călăraşi în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 703 din 22 noiembrie 1999.
În motivare contestatoarea a susţinut că SC S. SA este debitoarea sa fiind preluată de SC B.C.R. SA prin contractul de cesiune de creanţă din 822 din 10 decembrie 1999 pentru o creanţă de 45.337.565,56 dolari S.U.A. Ca urmare preluării creanţei, executorii A.V.A.S. au instituit sechestru asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei, astfel că executarea silită pornită de SNTFM C.F.R.M. SA este o acţiune nelegală, în vădita contradicţie cu reglementările legale respectiv OUG nr. 51/1998, republicată, care în art. 61 statuează că dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui drept, indiferent de natura acestuia sau data la care a fost constituit, cu excepţia salariilor şi a altor privilegii legale.
Judecătoria Călăraşi prin sentinţa civilă nr. 3281 din 18 decembrie 2003 a admis contestaţia la executare formulată de A.V.A.S., dispunând anularea executării silite începute la cererea creditoarei SNTFM C.F.R.M. SA împotriva debitoarei SC S. SA Călăraşi, reţinând că potrivit art. 61 din OUG nr. 51/1998 A.V.A.S. beneficiază de un privilegiu general, legal, pentru executarea creanţei preluate la datoria publică.
Sentinţa Judecătoriei Călăraşi a fost recurată de creditoarea SNTFM C.F.R.M. SA la data de 28 ianuarie 2004, iar Tribunalul Bucureşti investit cu soluţionarea căii de atac, prin Decizia civilă nr. 228 din 19 aprilie 2005 şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti apreciind că în cauză, calea de atac este apelul în raport de dispoziţiile art. 401 pct. 2 alin. (2) cu referire la art. 401 alin. (2) C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia comercială nr. 620 din data de 29 iunie 2005 a admis apelul formulat de creditoarea SNTFM C.F.R.M. SA a anulat sentinţa nr. 3281/2003 a Judecătoriei Călăraşi constatând necompetenţa materială a acestei instanţe de a soluţiona litigii în legătură cu creanţele neperformante preluate la datoria publică de către A.V.A.S. şi reţinând cauza spre soluţionare în fond, ca primă instanţă, potrivit art. 44 şi urm. din OUG nr. 51/1998, a admis contestaţia formulată de A.V.A.S. şi a anulat formele de executare silită efectuate în baza încheierii Judecătoriei Călăraşi din data de 28 octombrie 2003 la cererea creditoarei SNTFM C.F.R.M. SA, sucursala Constanţa.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, că, creditoarea A.V.A.S. a declanşat procedura de executare silită a creanţei sale asupra debitoarei SC S. SA, creanţă preluată la datoria publică prin contractul de cesiune din 822 din 10 decembrie 1999, anterior creditoarei SNTFM C.F.R.M. SA, respectiv la data de 28 ianuarie 2003 prin procesele - verbale de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor debitoarei, iar potrivit art. 61 din OUG nr. 51/1998, republicat, dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept, aşa încât executarea silită pornită de intimata creditoare a fost calificată ca nelegală, cu consecinţa anulării ei şi a tuturor actelor de executare efectuate.
Împotriva acestei decizii, intimata - creditoare SNTFM C.F.R.M. SA a declarat recurs, la data de 22 august 2005 solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestaţiei la executare formulată de contestatoarea - creditoare A.V.A.S.
Recurenta şi-a întemeiat recursul pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., în dezvoltarea criticilor invocate, susţinând în esenţă, că instanţa de apel, în mod nelegal admiţând apelul său, a admis în acelaşi timp contestaţia la executare formulată de A.V.A.S., deoarece soluţia de admitere a apelului nu putea să aibă o altă consecinţă decât constatarea că actele de executare sunt perfect valabile.
Intimata - creditoare A.V.A.S. a formulat la data de 28 noiembrie 2005 întâmpinare la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că executarea silită pornită de recurentă, este în prezent lipsită de interes şi de obiect, deoarece împotriva debitoarei s-a deschis procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 64/1995. Pe fondul cauzei intimata a arătat că, faţă de privilegiul legal instituit prin OUG nr. 51/1998 în favoarea A.V.A.S. pentru executarea creanţelor preluate la datoria publică, soluţia primei instanţe este legală.
La data de 2 martie 2006, intimata - debitoare a formulat precizări cu privire la poziţia sa faţă de cererea de recurs, arătând că se află în procedura falimentului, procedură în cadrul căreia creditoarea SNTFM C.F.R.M. SA s-a înscris pe tabelul creditorilor în vederea recuperării creanţei sale.
Prin încheierea din 3 martie 2006, Înalta Curte luând în examinare cererea recurentei creditoare a dispus suspendarea judecăţii recursului în temeiul art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.
Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 23 mai 2008, avându-se în vedere înscrisurile depuse de lichidatorul judiciar al debitoarei, respectiv tabelul preliminar modificat al creanţelor debitoarei, în care la poziţia 111 – categoria creanţe chirografare, conform art. 122 pct. 7 din Legea nr. 64/1995 – este înscrisă creditoarea SNTFM C.F.R.M. SA cu suma solicitată prin declaraţia de creanţă, în care este inclusă şi suma acordată prin sentinţa civilă nr. 703/1999 a Tribunalului Călăraşi, în baza căreia a pornit executarea silită, ce face obiectul prezentei cauze.
La termenul acordat pentru judecarea recursului, recurenta nu s-a prezentat deşi a fost legal citată şi încunoştiinţată totodată prin adresă să-şi exprime poziţia actuală faţă de recursul declarat, având în vedere declaraţia de creanţă făcută în cadrul procedurii insolvenţei debitoare SC S. SA prin care s-a solicitat şi recuperarea sumei statuate prin sentinţa nr. 703/1999 a Tribunalului Călăraşi.
Examinând recursul în contextul motivelor invocate prin cererea de recurs şi având în vedere şi înscrisurile depuse în această fază procesuală referitoare la valorificarea creanţei recurentei în procedura insolvenţei debitoarei sale, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Soluţia adoptată de Curtea de Apel Bucureşti şi care se reflectă în dispozitivul deciziei comerciale nr. 620 din 29 iunie 2005, este în conformitate cu dispoziţiile art. 297 alin. (2) C. proc. civ. referitoare la judecarea apelului.
2. Curtea de Apel, investită cu soluţionarea căii de atac a apelului declarat de intimata - creditoare SNTFM C.F.R.M. SA împotriva sentinţei civile nr. 3281/2003 a Judecătoriei Călăraşi, a constatat că prima instanţă a fost necompetentă material să soluţioneze cauza pe fond, faţă de dispoziţiile art. 44 din OUG nr. 51/1998 aplicabile în cauză, care atrag competenţa de soluţionare a litigiilor în legătură cu creanţele neperformante preluate la datoria publică în favoarea Curţii de Apel, astfelcă, instanţa de apel conform art. 297 alin. (2) teza finală, a anulat în tot hotărârea primei instanţe şi a reţinut cauza spre judecare.
3. Altfel spus, soluţia pronunţată de Curtea de Apel este în deplină concordanţă cu dispoziţiile procesuale aplicabile referitoare la competenţa materială de soluţionare a litigiilor în legătură cu creanţele neperformante preluate de A.V.A.S. şi cu ipoteza reglementată de art. 297 alin. (2) C. proc. civ. care se impunea a fi aplicată în cauză în soluţionarea căii de atac cu care instanţa a fost investită.
4. Aşa fiind şi constatând totodată că urmare deschiderii procedurii falimentului faţă de debitoarea SC S. SA, valorificarea creanţelor împotriva falitei se poate face numai în cadrul acestei proceduri comune şi concursuale, recurenta figurând înscrisă în tabloul creditorilor cu creanţa ce a stat la baza prezentului litigiu, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de SNTFM C.F.R.M. SA, sucursala Constanţa, împotriva deciziei comerciale nr. 620 din 29 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2830/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2943/2008. Comercial → |
|---|
