ICCJ. Decizia nr. 2943/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2943/2008
Dosar nr. 24461/3/2006
Şedinţa publică din 17 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1063 din data de 24 ianuarie 2007 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea în anulare formulată de reclamanta B.I. LTD Nicosia în contradictoriu cu pârâta SC M. SA Bucureşti şi în consecinţă a dispus anularea hotărârii A.G.O.A. SC M. SA Bucureşti din data de 19 aprilie 2006.
Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a apreciat că hotărârea din 19 aprilie 2006 a A.G.O.A. SC M. SA vizând: aprobarea situaţiilor financiare pentru anul 2005 pe baza rapoartelor administratorilor şi cenzorilor; revocarea din funcţia de membru al consiliului de administraţie a d-lui S.G. şi numirea în funcţia de membru al d-nei I.E., prelungirea mandatului de cenzor juridic pentru SC A.M.B.T.C. SRL, a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor legale incidente, respectiv art. 237 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat, şi art. 117 alin. (7) şi (8) din aceiaşi lege.
În raport de dispoziţiile legale sus menţionate, Tribunalul a constatat că situaţiile financiare anuale aprobate nu au fost auditate de auditori financiar şi totodată nu au fost puse la dispoziţia acţionarilor cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării.
Cu privire la menţiunile din convocatorul adunării instanţa reţine că nu sunt menţionate explicit toate problemele supuse dezbaterii şi nici textul integral privind modificarea actului constitutiv cu noua componenţă a consiliului de administraţie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC M. SA pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că Tribunalul a reţinut o situaţie de fapt şi de drept care nu corespunde realităţii, SC M. SA încă din 2004, după intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2004 a hotărât retragerea de pe piaţa reglementată ca urmare a neîndeplinirii noilor condiţii impuse de legea privind piaţa de capital.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 569 pronunţată la 20 noiembrie 2007 a admis apelul declarat de pârâta şi a schimbat în tot sentinţa fondului în sensul respingerii acţiunii în anulare formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a apreciat că faţă de hotărârea A.G.E.A. SC M. SA din data de 9 septembrie 2004 privind retragerea de la tranzacţionare pe piaţa Rasdaq a acţiunilor emise de societate, nu pot fi primite motivele de nulitate ale hotărârii A.G.A. din 19 aprilie 2006 sub aspectul nerespectării cerinţelor privind piaţa de capital.
Referitor la nesocotirea art. 184 din Legea nr. 31/1990, republicat, instanţa a apreciat că întrucât adunarea s-a ţinut chiar la sediul societăţii unde sunt depuse toate actele şi situaţiile financiare, nu rezultă în ce mod au fost împiedicaţi acţionarii să le consulte.
În sfârşit şi susţinerile reclamantei privind nesocotirea art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicat, însuşite de instanţa fondului, au fost considerate neîntemeiate, instanţa de apel apreciind că menţiunile din convocator referitoare la desemnarea unui nou membru al consiliului de administraţie urmare unei demisii şi prelungirea mandatului cenzorului nu reprezintă o modificare a actului constitutiv în înţelesul avut în vedere de legiuitor.
La data de 28 decembrie 2007, reclamanta B.I. LTD a declarat recurs împotriva deciziei adoptate de instanţa de apel solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii apelului promovat de pârâtă.
Recurenta şi-a întemeiat recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând încălcarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, reiterând în dezvoltarea criticilor sale motivele de anulare invocate prin acţiunea introductivă respectiv:
- încălcarea art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu reglementările contabile şi auditate de auditori financiari;
- încălcarea dispoziţiilor art. 238 alin. (1) din aceiaşi lege referitoare la stabilirea datei de înregistrare pentru identificarea acţionarilor care urmează a beneficia de dividende;
- încălcarea art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat, privind punerea la dispoziţia acţionarilor a situaţiilor financiare în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale;
- încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu privire la menţionarea explicită a problemelor supuse dezbaterii şi a textului integral privind modificarea actului constitutiv;
- încălcarea art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind competenţa A.G.O.A. de a alege pe administratori şi cenzori.
În susţinerea recursului, recurenta - reclamantă a depus acte noi, respectiv sentinţa nr. 1150 din 2 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 489 din 8 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a anulat Decizia C.N.V.M. nr. 2234 din 23 august 2006 de retragere de la tranzacţionarea de pe piaţa Rasdaq a acţiunilor emise de SC M. SA.
La data de 19 mai 2008, intimata - pârâtă a formulat întâmpinare la cererea de recurs, susţinând, în esenţă că prin hotărârea A.G.E.A. din data de 19 aprilie 2006 s-a decis numai revocarea din funcţie a unui membru al consiliului de administraţie, numirea unui nou membru în locul acestuia şi prelungirea mandatului cenzorului juridic SC A.M.B.T.C. SA, celelalte puncte de pe ordinea de zi nefiind adoptate.
Potrivit susţinerilor intimatei, conţinutul convocatorului este în deplină concordanţă cu măsurile votate şi cu cerinţele impuse de dispoziţiile legale art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicat, soluţia instanţei de apel fiind legală şi temeinică.
Asupra recursului.
Examinând hotărârea atacată în contextul criticilor formulate şi având în vedere actele dosarului şi dispoziţiilor legale relevante, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
1. Cu privire la aprobarea situaţiilor financiare pentru anul 2005 pe baza rapoartelor administratorilor şi cenzorilor, trebuie făcute câteva precizări prealabile.
Hotărârea adoptată de adunarea generală a SC M. SA la data de 19 aprilie 2006 astfel cum a fost publicată în M. Of. al României Partea a IV-a nr. 1877/19.06.2006 nu cuprinde nicio menţine referitoare la aprobarea situaţiilor financiare pe anul 2005.
Din examinarea procesului - verbal întocmit cu ocazia ţinerii adunării în conformitate cu dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 31/1990, republicat, şi care constituie un element esenţial pentru validitatea hotărârilor adunărilor generale rezultă însă că aprobarea situaţiilor financiare a fost supusă dezbaterii şi votată în unanimitate.
Prin urmare chiar dacă nu s-a făcut dovadă menţionării ei în registrul comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial, ceea ce atrage consecinţa neopozabilităţii ei faţă de terţi [art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990], validitatea ei poate să fie contestată de acţionarul interesat, în speţă reclamanta, aşa încât apărarea intimatei în sensul că această hotărâre nefiind publicată, nu a fost adoptată, nu poate fi primită.
2. Revenind la critica referitoare la neauditarea situaţiilor financiare aprobate, potrivit art. 237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, recurenta susţine, în esenţă, că societatea intimată este supusă dispoziţiilor Legii nr. 297/2004, deoarece şi anterior apariţiei legii, acţiunile societăţii erau tranzacţionate pe piaţa Rasdaq iar hotărârea A.G.E.A. din 9 septembrie 2004 prin care s-a decis retragerea de la tranzacţionare a fost anulată.
3. Or, prin Legea nr. 297 din 28 iunie 2004, se reglementează înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare, cu instituţiile şi operaţiunile specifice acestora precum şi a organismelor de plasament colectiv, C.N.V.M. fiind autoritatea competentă care aplică prevederile legii prin exercitarea prerogativelor stabilite prin statutul său.
Art. 213 din lege stabileşte condiţiile pentru ca acţiunile unei societăţi comerciale să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, iar potrivit dispoziţiilor tranzitorii şi finale cuprinse în titlul XI – art. 281, entităţile reglementate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sunt obligate ca în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii să depună modificările sau completările documentelor care au stat la baza autorizaţiilor emise anterior, în scopul încadrării în prevederile prezentei legi şi înregistrări în registrul C.N.V.M.
4. Prin urmare stabilirea încadrării în dispoziţiile Legii nr. 297/2004 pentru entităţile reglementate înainte de intrarea în vigoare a legii aparţine autorităţii competente C.N.V.M.
În cauză nu au fost depuse, documente pertinente, emanând de la autoritatea competentă care să statueze dacă societatea intimată se încadrează în prevederile Legii nr. 297/2004.
Faptul că Decizia C.N.V.M. nr. 2234 din 23 august 2006 prin care s-a dispus retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor emise de SC M. SA, la cererea societăţii, în conformitate cu art. 87 lit. d) din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M., a fost anulată de instanţa de contencios administrativ prin sentinţa nr. 1150 din 2 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă irevocabilă, nu reprezintă şi o confirmare a îndeplinirii cerinţelor impuse de Legea nr. 297/2004 pentru ca acţiunile societăţii să fie în continuare tranzacţionate.
Cu alte cuvinte, obiectul dedus judecăţii în faţa instanţei de contencios administrativ a vizat exclusiv modul de soluţionare de către C.N.V.M. a cererii societăţii de retragere de la tranzacţionare, chestiunea încadrării societăţii în dispoziţiile Legii nr. 297/2004 nu a fost dezbătută.
5. Aşa fiind, instanţa investită cu prezenta acţiune în anulare A.G.A. nu poate stabili dacă societatea la data adoptării hotărârilor – 19 aprilie 2006 se încadra sau nu în dispoziţiile Legii nr. 297/2004 în absenţa unor documente în acest sens emise de autoritatea competentă, deoarece şi-ar încălca atribuţiile puterii judecătoreşti având în vedere obiectul acţiunii, natura cauzei şi părţile între care s-a legat litigiul specifice unei acţiuni în anulare A.G.A. reglementată de art. 132 din Legea societăţilor comerciale.
Altfel spus, la data adoptării hotărârii din 19 aprilie 2006, expirase termenul de 18 luni prevăzut de art. 281 din Legea nr. 297/2004 pentru depunerea documentelor şi modificărilor în vederea încadrării în prevederile legii; în absenţa avizului C.N.V.M. sau a unor precizări în legătură cu încadrarea societăţii în prevederile legii pieţei de capital, emanând de la această entitate juridică, instanţa investită cu o acţiune în anulare A.G.A., nu poate să se pronunţe asupra unei chestiuni care excede obiectului cererii şi competenţei de atribuţiune.
6. Cu această motivare, care în opinia Înaltei Curţi nuanţează dezlegarea dată de instanţa de apel privind inaplicarea dispoziţiilor Legii pieţii de capital cu privire la aprobarea situaţiilor financiare, critica recurentei se vădeşte nefondată, acelaşi raţionament urmând a fi valabil şi pentru critica referitoare la stabilirea datei de înregistrare [art. 238 alin. (1)], distinct de faptul că în adunarea generală din data de 19 aprilie 2006 nu s-a hotărât repartizarea dividendelor.
7. Cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 184 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale, soluţia instanţei de apel este legală, recurenta nu a făcut nicio dovadă în sensul că în cele 15 zile care au precedat adunarea a solicitat, la sediul societăţii situaţiile financiare, spre a le consulta şi ele nu i-au fost puse la dispoziţie pentru că nu existau, raţiunea prevederii din art. 184 alin. (1) fiind aceea de a da posibilitatea acţionarilor, să consulte situaţiile financiare, înainte ţinerii adunării pentru a vota în cunoştinţă de cauză.
8. Şi critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea societăţilor comerciale privind menţiunile din convocator, se vădeşte nefondată – enunţul convocatorului publicat în M. Of. nr. 918/21.03.2006, se referă explicit la toate problemele supuse dezbaterii respectiv; completarea consiliului de administraţie urmare demisiei unui membru şi data până la care se pot depune candidaturile, o prezentare clară, nesusceptibilă, de interpretări a acestei probleme ce urma să se dezbată, fiind de asemeni evident, că nu se putea publica textul cu modificarea componentei consiliului de administraţie câtă vreme candidaturile ce urmau a fi depuse se supuneau la vot în adunare.
9. În sfârşit, competenţa A.G.O.A. de a alege pe administratori şi cenzori este statuată în art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea societăţilor comerciale (în varianta de la data adoptării hotărârii).
Formularea utilizată de societate în hotărârea publicată în Monitorul Oficial este oarecum improprie, dar aceasta nu afectează validitatea hotărârii fiind evident că nu a intervenit nicio modificare în numărul membrilor consiliului de administraţie sau al cenzorilor, ci o prelungire a mandatului cenzorului juridic şi o desemnare a unui membru al Consiliului de administraţie în locul celui care şi-a înaintat demisia.
Pentru raţiunile mai sus înfăţişate Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.I. LTD Nicosia împotriva deciziei nr. 569 din 20 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2939/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 716/2008. Comercial → |
|---|
