ICCJ. Decizia nr. 3570/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3570/2008
Dosar nr. 2623/1/2008
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 766 din 27 februarie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de pârâta SC I. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 644 din 13 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.
Obiectul cauzei dedus judecăţii l-a constituit acţiunea reclamantei SC M.S.P.I. SRL prin care a solicitat obligarea pârâtei SC I. SA, C.I. Bucureşti, să încheie contractul de vânzare-cumpărare a activelor aflate în proprietatea pârâtei invocând ca temei legal dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 346/2004.
Prin Decizia Înaltei Curţi s-a menţinut soluţia instanţei de apel prin care s-a admis acţiunea motivându-se că litigiul a fost soluţionat de o instanţă competentă, dat fiind natura comercială a cauzei, iar pe de altă parte s-a considerat că modul de desfăşurare a procedurii speciale de vânzare s-a făcut conform legii aplicabile.
Împotriva soluţiei instanţei de recurs a formulat contestaţie în anulare SC I. SA invocând ca temei legal dispoziţiile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
Astfel se susţine că instanţa de recurs nu a analizat şi motivat soluţia respingerii motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În ultimul paragraf al considerentelor deciziei, instanţa de recurs afirmă expres că nu s-au găsit întemeiate nici criticile ce se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fără a motiva în vreun fel această soluţie de respingere.
În continuare contestatoarea reia susţinerile din etapele anterioare soluţionării cauzei făcând referire la faptul că nu poate fi obligată să vândă intimatei SC M.S.P.I. SRL activele la preţul de evaluare din octombrie 2004 deoarece această ipoteză este reglementată de art. 12 alin. (1) lit. b), iar temeiul acţiunii lui SC M.S.P.I. SRL este art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 346/2004.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea contestaţiei motivând că fiind o cale extraordinară, contestaţia este deschisă exclusiv pentru situaţiile prevăzute la art. 317, art. 318 C. proc. civ. şi nicidecum pentru greşita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs şi nu în contestaţie în anulare.
Contestaţia în anulare este nefondată.
Admisibilitatea unei contestaţii în anulare este condiţionată de omisiunea – care trebuie să fie totală a instanţei de a se pronunţa asupra unuia din motivele recursului.
Prin urmare, doar nepronunţarea instanţei de recurs asupra unui asemenea motiv presupunând completa lui ignorare şi deci neabordarea lui în cuprinsul deciziei este de natură a face admisibilă contestaţia.
În speţă, instanţa a analizat în prima parte a considerentelor, motivul de recurs referitor la necompetenţa materială a instanţei comerciale, motiv întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., şi în a doua parte criticile privind modul de desfăşurare a procedurii speciale de vânzare a activelor, critici ce se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinerile contestatoarei privind omisiunea pronunţării instanţei asupra unui motiv de recurs sunt lipsite de orice fundament legal.
Instanţa de recurs a răspuns la motivele invocate printr-un considerent comun grupând diferitele argumente ale recurentei şi concluzionând în sensul că intimata a respectat dispoziţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii astfel încât se justifică încheierea contractului de vânzare-cumpărare privind activele ce au făcut obiectul litigiului.
Fiind o cale extraordinară, contestaţia este deschisă exclusiv pentru situaţiile prevăzute la art. 317 şi art. 318 C. proc. civ. şi nicidecum pentru greşita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii posibilă doar în recurs şi nu în contestaţie în anulare.
În considerarea celor arătate, contestaţia în anulare urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC I. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 766 din 27 februarie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3565/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3601/2008. Comercial → |
|---|
