Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 26/2014. Judecătoria BRAŞOV

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în fapt, că a încheiat cu pîrîta contractul nr.1363/07.01.2006 în temeiul căruia reclamanta a prestat pîrîtei servicii de salubrizare. În perioada mai 2011 – martie 2014 pîrîta a beneficiat de serviciile reclamantei însă nu a achitat facturile emise pentru plata acestora. Potrivit art.12 din contract neachitarea facturilor în termen de 15 de zile de la data scadenței atrage obligația beneficiarului de a achita penalități de 0,06 % pe zi de întîrziere.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și următoarele NCPC.

Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art.77 din L 85/2006.

Au fost depuse la dosar de către reclamantă, în copie certificată, contractul de prestări servicii publice de salubrizare pentru utilizatori casnici nr.1363/07.01.2006, modul de calcul al penalităților pentru fiecare factură în parte ( fila 6 dosar), facturi ( fl. 17-51).

Instanța, în baza art. 255 N.C.pr.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.

Instanța constată că pîrîta a depus la dosar formularul prevăzut de art.1029 al.4 NCPC, formular ce i-a fost comunicat la data de 05.06.2014 conform procesului verbal de înmînare aflat la dosar. În cuprinsul formularului de răspuns pîrîta a susținut că acceptă parțial pretențiile reclamantei deoarece contractul a fost modificat unilateral de reclamantă în sensul majorării cuantumului datorat lunar. La data de 30.03.2012 s-a întrerupt furnizarea serviciului conform adresei pe care a o atașează. După întreruperea serviciilor nu a primit nici o factură.

Reclamanta a depus la dosar răspuns față de apărările pîrîtei prin care arată că serviciile nu au fost sistate acest fapt fiind imposibil de realizat din cauza modului de colectare a deșeurilor de la imobilul în care pîrîta locuiește și în care locuiesc mai multe familii care beneficiază de serviciile reclamantei. Nu este posibil de crezut că pîrîta nu a generat deșeuri și nu le-a aruncat în containerele comune. Costul serviciilor de salubritate este stabilit de autoritatea locală, reclamanta nefăcînd altceva decît să informeze toți beneficiarii de majorarea costurilor.

Deliberând asupra probatoriului propus în cauză, în temeiul dispozițiilor art.1029 NCPC coroborat cu art.255 NCPC instanța încuviințează pentru reclamantă și pîrîtă proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 07.01.2006, între reclamanta . calitate de prestator și pîrîta R. C., în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul nr.1363, avînd ca obiect prestarea serviciilor de salubritate.

În luna mai 2011 costul serviciilor era de 21,43 lei lunar. Începînd cu luna ianuarie 2013 costul serviciilor a fost majorat la 24,48 lei iar începînd cu luna martie 2014 costul s-a majorat la 27,19 lei.

Costul serviciilor de salubritate este stabilit anual de Consiliul Local B. prin Hotărîre astfel cum se prevede în art.20 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune nr. 281 / 30.08.2005 încheiat de Consiliul Local B. și .>

Conform art.7 din Regulamentul de organizare si funcționare a serviciului public de salubrizare in mun. B. aprobat prin HCL 627/2007 modificata cf. HCL 52/2010, operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului.

În concluzie instanța va reține că majorarea tarifului s-a făcut prin acte normative și nu unilateral de societatea reclamantă.

P. adresa nr.1133/926/05.03.2012, ca urmare a neachitării facturilor emise pentru serviciul de salubritate, pîrîta a fost înștiințată în legătură cu obligația de plată totodată aducîndu-i-se la cunoștință că începînd cu data de 30.03.2012 se va întrerupe prestarea serviciului.

Pîrîta a susținut că începînd cu data de 30.03.2012 s-a sistat furnizarea serviciului de salubritate și nu i s-au comunicat facturi. Instanța va reține că reclamanta a continuat presteze serviciul și să emită facturi și ulterior datei de 30.03.2012. Punerea în aplicare a unei decizii de întrerupere a sistării preluării gunoiului menajer nu este posibilă cît timp nu se poate face o selecție a gunoiului depozitat în pubele de către toate persoanele ce locuiesc în același imobil cu reclamanta. De asemenea reclamanta susține că nu i s-a ridicat gunoiul menajer însă nu face nici o referire cu privire la modul în care a depozitat și evacuat gunoiul menajer provenit de la 3 persoane cît formează familia sa.

În concluzie, instanța constată că serviciul de salubritate a fost prestat în beneficiul reclamantei și după data de 30.03.2012 astfel că pîrîta este obligată să achite contravaloarea acestuia.

Potrivit regulilor aplicabile în materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între reclamant și pîrît, în sensul că mai întâi reclamantul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp pîrîtul nu dovedește executarea.

În speță, reclamanta a făcut așadar dovada existenței creanței prin contractul nr. 1363/07.01.2006 și facturile fiscale emise în baza acestuia, în timp ce pîrîta nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată, deși conform regulilor expuse anterior îi incumba sarcina acestei probe.

În consecință, reținînd că reclamanta a făcut dovada prestării serviciilor în perioada mai 2011 – martie 2014 iar pîrîta nu a dovedit achitarea acestora, instanța apreciază ca întemeiată cererea formulată și urmează a o admite obligînd pîrîta să plătească reclamantei suma de 798,51 lei reprezentînd contravaloarea serviciilor prestate.

Referitor la cererea privind obligarea pârâtei la plata dobînzii pentru întârziere în plata facturilor, instanța, constată că în contractul semnat de cele doua părți, la art. 13, se precizează că pentru obligațiile neexecutate în termen de 30 zile de la data scadenței partea va plăti o dobîndă egală cu dobînda prevăzută de lege pentru neachitarea creanțelor bugetare.

Așadar, părțile au stabilit obligația achitării dobînzilor în caz de întârziere la plată, obligație asumată de către pîrîtă prin semnarea contractului. În plus cuantumul dobînzii a fost de asemenea stabilit cât și data de la care încep să curgă, astfel că instanța constată că și în legătură cu această sumă, pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând ca pârâta să fie obligată la plata acestor sume.

Cuantumul penalităților de întîrziere, calculate conform contractului pentru fiecare factură în parte pînă la data de 01.03.2014, se ridică la suma de 155,19 lei. ( fila 6 dosar)

Pentru argumentele prezentate instanța va admite acțiunea și va obliga pîrîta la plata contravalorii serviciilor de salubritate și a penalităților de întîrziere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta .>, cu sediul în Rm.V. ..D6, parter, Jud.V., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI RO_, reprezentată de administrator judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL cu sediul în București . A, ., sector 3, în contradictoriu cu pârâta R. C. domiciliată în B. ., jud.B. și, în consecință: