Pretenţii. Sentința nr. 1862/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1862/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 1862/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
.
Sentinta civila Nr. 1862
Sedinta publica din data de 04.02.2016
Instanța constituită din
Președinte: M. C.
GREFIER D. C. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL și parata R. AUTONOMA DE TRANSPORT BUCURESTI, având ca obiect pretentii.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 28.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 04.02.2016, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanță în data de 14.10.2015 sub nr._ reclamanta . SRL
a solicitat în contradictoriu cu R. A. de Transport București obligarea la plata sumei de 7.856,33 lei, a dobânzii legale începând cu data scadenței până la data plății efective a debitului și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cerreii s-a arătat că, în baza convenției nr. 3952 încheiată între părți, autovehiculele nr._ ,_, proprietatea paratei au fost reparate in cadrul societatii reclamante; ca urmare a finalizarii lucrarilor, s-au emis facturile nr. MHSFA1504246/8.06.2015 și MHSFA1505049/ 30.06.2015 in valoare de 7.856,33 lei.
In drept, au fost invocate dispozitiile OG nr. 13/2011, 1270 C.civ.
Prin intampinare parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, aratandu-se ca reclamanta, avand calitatea de unitate service reparatoare, avea obligația de a obține contravaloarea reparațiilor de la societățile de asigurare potrivit convenției nr. 3952 încheiată între părți.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri pentru . SRL.
Analizand actele si lucrraile dosraului de fata, instanta retine urmatoarele:
Autovehiculele nr._ ,_ se afla in proprietatea paratei R. A. de Transport București.
Potrivit constatărilor amiabile de accident, la data de 04.05.2015 și 9.03.2015 au avut loc două evenimente rutiere, în urma cărora au fost avariate autovehiculele nr._ ,_, vinovati de producerea accidentului fiind in mod exclusiv conducatorul buldoexcavatorului, asigurat la . conducătorul autovehiculului nr._, asigurat la Allianz Tiriac SA (f.18,33).
La cererea societății pârâte, în baza convenției nr. 3952 încheiate între părți, autovehiculele cu nr._ ,_, au fost reparate de . SRL, care a emis facturile nr. MHSFA1504246/8.06.2015 și MHSFA1505049/ 30.06.2015 in valoare de 7.856,33 lei (f.16, 26). Pârâta a recunoscut realizarea corepunzătoare a serviciilor comandate și a contravalorii acestora.(f.22, 17)
Deși s-a solicitat achitarea celor două facturi de la cele două societăți de asigurare, ambele societăți au refuzat acoperirea daunei susținând că polița de asigurare nu acoperă și evenimentele rutiere produse la data de 04.05.2015 și 9.03.2015 (f.18,28).
Potrivit art. 663 C.p.c. creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul., iar, conform art. 268 din C.p.c. contractul intervenit intre parti si executarea obligatiilor asumate prin acesta pot fi dovedite prin facturile acceptate la plata de catre debitoare.
Potrivit principiilor răspunderii civile contractuale după dovedirea prestarii serviciilor, revine debitorului, pârât în cauză sarcina dovedirii executării obligației de plata a serviciilor contractate sau a cauzei exoneratoare de răspundere, culpa acestuia fiind prezumată până la proba contrară. Cum în cauză reclamantul a dovedit executarea propriilor obligatii, respectiv a repararii autovehiculului, prin inscrisurile de la filele 12, 17,22, instanța în baza art. 1350 și urm C. civ, va admite acțiunea privind obligarea pârâtei la plata sumei de 7.856,33 lei si a dobanzii legale penalizatoare aferente debitului principal incepand cu data de 17.09.2015 pana la data achitarii debitului in baza OG nr. 13/2011, art. 3 din Legea nr. 72/2013.
In ceea ce priveste apărările formulate de societatea pârâtă, instanța constată că reclamantul și-a îndeplinit obligația contractuală de a se adresa societății de asigurare a persoanei vinovate de producerea accidentului, aceste societăți refuzând să achite despăgubirea, prin urmare, față de societatea reclamantă, atât titmp cât facturile nu au fost plătite de terțe persoane, rămâne responsabilă pentru contravaloarea reparațiilor societatea pârâtă pentru care au fost reparate autovehiculele, care a comandat serviciile prestate și care a încheiat convenția nr. 3952 cu M. T.&Bus SRL. Este adevărat că în contract s-a menționat că „ unitatea prestatoare va efectua reparațiile și va deconta valoarea reparației direct la societatea de asigurări”, însă această prevedere contractuală nu poate fi interpretată ca instituind o obligație de rezultat în sarcina reclamantei, în lipsa căreia nu ar mai avea dreptul la plata reparațiilor, ci reprezintă o obligație de mijloace, prin care reclamanta este obligată să facă demersurile necesare acoperirii prejudiciului de către asigurător corespunzător contractelor de colaborare încheiate cu aceste societăți.
Potrivit art 1.481 C.civ. „ (1) În cazul obligației de rezultat, debitorul este ținut să procure creditorului rezultatul promis.
(2) În cazul obligațiilor de mijloace, debitorul este ținut să folosească toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis.
(3) Pentru a stabili dacă o obligație este de mijloace sau de rezultat se va ține seama îndeosebi de:
a) modul în care obligația este stipulată în contract;
b) existența și natura contraprestației și celelalte elemente ale contractului;
c) gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului;
d) influența pe care cealaltă parte o are asupra executării obligației.”.
Or, în cauza de față, nu s-a stabilit nicio contraprestație în sarcina pârâtei, ci în considerarea contractelor de colaborare încheiate de reclamanta s-a stabilit obligația reclamantei de a înainta actele necesrae decontării către societățile de asigurare, aceasta asumându-si obligația de a face demersurile necesare decontării, deci o obligație de mijloace, iar nu obligația de a determina societatea de asigurare să plătească, deci o obligație de rezultat sau promisiunea faptei altuia. De altfel, art.9, 22 alin.1 din Legea nr.136/1995 prevăd că în cazul producerii riscului asigurat si existentei unei polite de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, persoana prejudicita se poate intoarce împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia. Pârâta este cea în măsură să aprecieze asupra întrunirii condițiilor răspunderii civile delictuale și acoperii daunelor de către asigurător, iar nu unitatea reparatoare, în considerarea rezultatului acestei analize pârâta alegând să comande sau nu reparațiile de la societatea reclamanta, efectele negative ale unei analize defectuoase sau ale încălcării dispozițiilor legale de către asigurător neputându-se răsfrânge asupra unității reparatoare în lipsa unor dispoziții contractuale exprese în sensul asumării acestor riscuri și obligații.
In baza art. 453 C. parata va fi obligata la plata sumei de 517,81 lei catre reclamanta cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta . SRL cu sediul ales in Bucuresti,.,. in contradictoriu cu parata R. Autonoma de Transport Bucuresti cu sediul in Bucuresti,bld. D. G.,nr.1,sector 1.
Obligă pârâta R. Autonoma de Transport Bucuresti la plata sumei de 7.856,33 lei, a dobanzii legale penalizatoare aferente sumei de 7.856,33 lei incepand cu data de 17.09.2015 pana la data achitarii debitului și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 517,81 lei.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 04.02.2016.
PreședinteGrefier
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1730/2016. Judecătoria SECTORUL 1... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
