Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA Nr.105/Ap DOSAR Nr-

Ședința publică din 29 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Comșa președinte de secție

- - - - - judecător

- - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2257/C din 17 noiembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercilă de contencios administrativ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa apelantului reclamant și a intimatului pârât.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 22 și 29 octombrie 2009.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul să se constate stins dreptul de creanță al pârâtului împotriva reclamantului pentru suma de 3.500.000 euro, drept născut în baza contractului de împrumut legalizat sub nr. 254/23.01.2007 de notarul public și să se constate încetată garanția reală asupra unui număr de 3613 acțiuni emise de, care aparțin reclamantului, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, prin sentința nr.2257/C/17.11.2008 a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:

Reclamantul pretinde că dovada restituirii către pârâtă a împrumutului contractat potrivit convenției nr. 254/23.01.2007 ar rezulta din chitanța sub semnătură privată pe care i-ar fi eliberat-o pârâtul, depusă la fila 8 din dosar.

Instanța reține că această chitanță scrisă de mână este în limba italiană, fiind dată în localitatea.

Deși pentru contractul de împrumut și pentru cel de gaj imobiliar fara deposedare reclamantul a depus la dosar copii ale traducerii legalizate de pe înscrisuri, respectiv după traducerea legalizată a contractului de gaj, pentru chitanța de la fila 8 fost depusă la dosar o copie a traducerii insa nelegalizata în limba romană (fila 7 din dosar).

Era necesar a se depune la dosar traducerea legalizată în limba română a chitanței liberatorii, aflate la fila 8 din dosar și nu doar o simplă traducere în limba română, certificarea în sensul că este conform cu originalul, neputând suplini, în mod evident, lipsa legalizării traducerii în limba română.

Legalizarea traducerii cu privire la suma de 3.500.000 Euro nu presupune prezența personală a pârâtului atâta vreme cât reclamantul are în posesie originalul chitanței liberatorii.

Petitul având ca obiect constatarea încetării garanției reale asupra unui număr de 3613 acțiuni emise de și aparținând reclamantului este inadmisibilă în raport de caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de cea în realizare, întrucât, față de refuzul de a se radia gajul din arhiva Camerei de Comerț și Industrie B, reclamantul are deschisă calea unei acțiuni în realizare, conform art. 111 Cod procedură civilă.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul.

Apelul nu a fost motivat, apelantul declarând că înțelege să se folosească de toate argumentele aduse prin acțiune și de înscrisurile depuse la instanța de fond.

În apel, în probațiune a fost luat interogatoriu reclamantului și ambele părți au depus înscrisuri.

Din examinarea probelor administrate în cele două faze procesuale, în raport de dispozițiile legale în materie, curtea reține următoarele:

Între pârât, în calitate de creditor și reclamant, în calitate de debitor, s-a încheiat, la data de 23.01.2007 un contract de împrumut, cu semnătură legalizată de notarul public, pentru suma de 3.500.000 euro, sumă ce urma să fie restituită integral, în aceeași monedă, până la data de 23.01.2012.

Pentru garantarea restituirii împrumutului s-a încheiat un contract de gaj fără deposedare asupra unui număr de 3613 acțiuni nominale de 10 RON fiecare, pe care debitorul le deține la capitalul social al societății, contractul fiind legalizat la același birou notarial.

Reclamantul a depus la dosar o chitanță descărcătoare, în traducere legalizată, prin care pârâtul confirma restituirea sumei de 3.500.000 euro și autoriza descărcarea sechestrului corespunzător acestei sume pe acțiunile din societatea.

La interogatoriul luat din oficiu intimatul pârât a recunoscut că a scris și semnat această chitanță, cu excepția mențiunilor "B, 27.11.2007" și "testimone ". Reprezentantul apelantului a declarat că înțelege să se folosească de acest înscris, fără a se lua în considerare mențiunile contestate.

Și prin nota de ședință depusă la dosar la data de 5 mai 2009 intimatul recunoaște că i-a semnat apelantului un document de scutire a datoriei doar cu scopul de a-l ajuta să acceseze un credit de la bancă însă împrumutul nu a fost restituit.

Mențiunile pe care intimatul contestă că le-ar fi scris nu sunt esențiale, importantă fiind restituirea împrumutului și nu data la care a avut loc, astfel că instanța urmează a acorda forță probantă chitanței eliberatoare.

Cu probele administrate intimatul nu a reușit să probeze caracterul simulat al acestui înscris.

Astfel, având în vedere valoarea considerabilă a împrumutului, era firesc ca, în situația în care restituirea nu ar fi fost reală, părțile să fi întocmit un alt înscris, semnat de apelant, prin care acesta să recunoască faptul că datoria încă există.

Pe de altă parte, susținerile intimatului că singurul scop al eliberării chitanței a fost facilitarea obținerii unui credit bancar de către apelant nu pot fi reținute, întrucât, nu numai că nu s-a făcut dovada acordării creditului bancar dar chitanța sub semnătură privată nici nu era suficientă pentru ridicarea gajului asupra acțiunilor, instituit prin act autentic.

Probele cu interogatoriul apelantului și cu înscrisurile au fost încuviințate în ideea că transferul unei sume atât de mari de la o parte la alta se face, de regulă, prin transfer bancar. Reclamantul nu a făcut dovada transferului bancar, susținând că împrumutul a fost constituit din bilete la ordin în valoare de 3.500.000 euro, pe care nu le-a valorificat și le-a restituit în forma în care au fost primite.

La rândul lui, pârâtul nu a făcut dovada transferului sumei de 3.500.000 de euro din contul său în cel al reclamantului, însă susține că împrumutul nu a fost constituit din bilete la ordin, ci reprezintă valoare consultanței și sprijinului logistic și profesional acordat reclamantului.

Cu înscrisurile depuse la dosar pârâtul nu a dovedit imposibilitatea variantei susținute de reclamant cu privire la acordarea împrumutului în bilete la ordin, având în vedere că formularele de bilete la ordin se pot procura de la orice bancă și se completează de trăgător, fără implicarea instituției bancare, al cărei rol intervine numai când se solicită plata. În speță, reclamantul a declarat că i-a returnat pârâtului biletele la ordin înainte de a fi solicitat plata acestora.

Ca urmare, în baza art. 1174 Cod civil, se va da eficiență conținutului înscrisului sub semnătură privată, prin care pârâtul recunoaște stingerea datoriei, în raport de care primul capăt de cerere apare ca fiind întemeiat.

Petitul privind constatarea încetării garanției reale a fost respins ca inadmisibil, în raport de prevederile art. 111 Cod de procedură civilă, care consacră caracterul subsidiar al acțiunii în constatare, admisibilă numai în situația în care partea nu poate cere realizarea dreptului.

Apelantul nu a adus nicio critică acestei soluții, care este corectă, întrucât partea are la îndemână o acțiune în realizare, prin care să solicite radierea gajului.

În raport de aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă, urmează a se admite în parte apelul, în sensul admiterii capătului de cerere privind încetarea stingerii dreptului de creanță al pârâtului față de reclamant și respingerii capătului de cerere privind constatarea încetării garanției reale asupra acțiunilor deținute de reclamant la

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în parte apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2557/17.11.2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe o schimbă în parte, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului.

Constată stins dreptul de creanță al pârâtului împotriva reclamantului pentru suma de 3.500.000 euro, drept născut în baza contractului de împrumut legalizat sub nr.254/23.01.2007 de notarul public.

Menține dispozițiile sentinței privind respingerea petitului privind constatarea încetării garanției reale asupra unui număr de 3613 acțiuni emise de și care aparțin reclamantului.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Alina Gabriela Stoian

- - - - -

Grefier,

-

Red.: / 2.11.2009

Tehnored.: / 4.11.2009 / - 4 ex.-

Judecător fond:

Președinte:Gabriela Comșa
Judecători:Gabriela Comșa, Alina Gabriela Stoian, Lilioara

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Brasov