Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 136/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 136/2008
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții, -, împotriva sentinței civile nr. 130/2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu pârâta SC SA, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatei SC SA, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că pentru prezentul termen de judecată, apelanții, și au fost citați cu mențiunea de a se prezenta personal în instanță pentru a-și semna declarația de apel, sub sancțiunea prevăzută de art. 133 Cod.pr.civ.
La data prezentului termen s-a depus la dosar, de către apelantul o cerere, prin care solicită acordarea unui nou termen, învederând probleme care țin de sfera de activitate a acestuia.
La aceeași dată, apelantul a depus la dosar un script intitulat "precizare".
Curtea pune în discuția părții prezente cererea de amânare și scriptul intitulat "precizare", depus la dosar.
Față de cererea de amânare, reprezentantul intimatei arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea pune în discuția acestuia scriptul intitulat "precizare", depus la dosar și-I prezintă pentru a fi studiat de către reprezentantul părții prezente.
Aceasta din urmă arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea, după deliberare constată că cererea de amânare formulată de către apelantul nu este justificată, neavând atașat nici un act în susținerea motivelor cererii, iar acesta nu a expediat nici măcar o copie de declarației de apel semnată, pentru a suplini exigențele art. 133 Cod.pr.civ. sens în care apreciază că, încuviințând cererea de amânare formulată de apelantul, s-ar încuraja o conduită procesuală neconformă din partea acestuia, motiv pentru care, în temeiul art. 129 alin. 1, corelat cu art. 723 Cod.pr.civ. urmează a respinge cererea de amânare.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul intimatei SA depune la dosar practică judiciară, solicitând pe fond respingerea apelului ca netemeinic și nelegal, cu cheltuieli de judecată, în sumă de 719,53 lei, conform copiilor chitanțelor și facturilor pe care le depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 130 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, Convocarea Adunării generale a acționarilor BMp entru data de 3.08.2007 a fost făcută de R autorizat fiind potrivit sentinței civile nr. 1.951/26.06.2007 pronunțată în dosar nr- a Tribunalului Maramureș, având în vedere că la data respectivă societatea nu avea organe statutare, prin sentința civilă nr. 1.628/23.05.2005 a Tribunalului Maramureș, anulându-se hotărârea prin care a fost numit un consiliu de administrație.
Prin aceeași sentință civilă nr. 1.951/26.06.2007 a fost aprobată și ordinea de zi, la pct. 7 fiind stabilită " alegerea comisiei de cenzori, formată din 3 membrii și 3 membrii supleanți ", iar la pct. 6 " alegerea consiliului de administrație, format din 3 membrii ".
Convocatorul Adunării generale ordinare a acționarilor pentru ședința din data de 03.08.2007 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1.960/28.VI.2007 și într-un ziar local "Informația zilei" la pct. 6 și 7 fiind specificată alegerea consiliului de administrație și a comisiei de cenzori. Urmare a Adunării generale ordinare a acționarilor din 03.08.2007, se adoptă Hotărârea nr. 1, prin care se aprobă la pct. 7 și 8 consiliul de administrație și comisia de cenzori, așa cum s-a prezentat în convocator.
Concluzia fiind aceea, că prin hotărârea adoptată la data de 03.08.2007 nu s-au adoptat și votat măsuri, inclusiv la pct. 7 și 8 altele decât cele care au fost autorizate de instanță prin sentința civilă nr. 1.951/26.06.2007 în dosar nr. 2.541/100/20Q1 și în consecință pârâta nu a încălcat dispozițiile art. 129 al. 7 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Cât privește mențiunea reclamanților că modificarea actului constitutiv al unei societăți pe acțiuni este de competența Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, conform art. 113 lit. " " din Legea nr. 317/1990, s-a reținut că, pârâta a convocat Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor societății potrivit dispozițiilor date de instanță, prin sentința civilă nr. 1.951/26.06.2006.
Potrivit art. 115 din Legea nr. 31/1990 republicată, pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, a fost necesar la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot.
Art. 112 din aceeași lege prevede că pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot.
Astfel măsura alegerii membrilor consiliului de administrație și a comisiei de cenzori a, respectiv Hotărârea nr. 1/3.08.2007 a fost adoptată cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate prevăzute pentru adoptarea Hotărârii adunării generale extraordinare, fiind respectate dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal, apelanți reclamanți, și, solicitând admiterea apelului cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată că rin p. cererea de chemare în judecată, apelanți reclamanți, acționari ai, au cerut constatarea în principal, a modului defectuos de înregistrare de către C M al unei mențiuni privind o modificare de act constitutiv al, susținere bazată pe nulitatea modificării actului constitutiv al constând în schimbarea formei de conducere a societății, lipsa tuturor actelor necesare pentru înregistrarea mențiunii și totodată au solicitat anularea mențiunii din Registrul Comerțului privind această modificare de act constitutiv. Astfel au arătat că societatea a trecut de la o formă de conducere formată din administrator unic și comisie de cenzori formată din 3 membri la o nouă formă de conducere, și anume, consiliu de administrație format din 3 membri și o comisie de cenzori formată din 3 membri activi și 3 membri supleanți. În susținerea cauzei au invocat în principal prevederile art. 113, lit. m), art. 117 alin. (6) și (7), precum și art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990. De asemenea au invocat prevederile art. 204 din Legea nr. 31/ 1990, societatea nedepunând la. M actul constitutiv modificat și actualizat sub noua formă.
Totodată, în acest dosar, a formulat o cerere de recuzare a judecătorului, motivat de faptul că acest judecător deja se pronunțase cu privire la legalitatea modificării actului constitutiv, admițând la. de pe lângă Tribunalul Maramureș înregistrarea mențiunii contestate.
Prin modul de soluționare a cauzei, prin starea de fapt reținută de către instanța de fond, prin motivarea soluției, consideră că cele învederate instanței de fond au fost cercetate cu imparțialitate.
Astfel:
1. Față de încheierea prin care s-a respins recuzarea judecătorului.
Apelanții menționează că participarea aceluiași judecător, atât la admiterea înregistrării mențiunii la. M cât și la soluționarea pricinii care contesta această mențiune care a fost considerată legală la. M, s-a încadrat la cele prevăzute de art. 27 alin. 7 din Cod.pr.civ. fiind motiv de recuzare. Astfel judecătorul și-a spus părerea cu privire la pricina ce s-a judecat încă de la Oficiul Registrului Comerțului unde s-a pus problema legalității acestei mențiuni de modificare a actului constitutiv, judecătorul delegat cunoscând motivele de nelegalitate, acestea fiind invocate în fața M, dar și în prezentul dosar, conform actelor depuse în susținerea cauzei.
Consideră că s-au încălcat prevederile art. 25, art. 27 Cod.pr.civ. iar raportat la prevederile art. 34 alin (2) și (3) din Cod.pr.civ. s-a impus refacerea tuturor actelor și dovezilor administrate la prima instanță.
De asemenea, aplicând prevederile art. 105 alin. (1) Cod.pr.civ. raportat la situația de incompatibilitate a judecătorului care a soluționat pe fond litigiu, se impune casarea sentinței atacate, această sentință fiind un act de procedură îndeplinit de un judecător necompetent.
2. Fată de Sentința Civilă nr. 1.30/23.01.2008.
Prin cele reținute de instanța de fond apelanții consideră că nu s-a stabilit situația de fapt incidentă în cauză.
În primul rând nu s-a reținut faptul că prin publicarea convocatorului dispus de instanță prin Sentința Civilă nr. 1.951 din 26.06.2007 pronunțată în dosar nr-, publicare realizată atât în presa locală cât și în Monitorul Oficial al României Partea a IV -a, s-a aplicat întocmai cele dispuse de instanță. La momentul publicării convocatorului pentru din 03.08.2007, cele dispuse în Sentința Civilă nr. 1.951/26.06.2007 au fost îndeplinite, această sentință nedispunând alt ceva în ceea ce privește din 03.08.2007 a, ci numai convocarea acestei adunări generale a acționarilor.
Prin soluționarea dosarului nr- nu s-a cercetat și nu s-a dispus asupra legalității punctelor stabilite pe ordinea de zi, nu s-a cercetat dacă acestea erau de competența unei adunări generale ordinare sau extraordinare a acționarilor, nu s-a cercetat dacă aceste puncte de pe ordinea de zi reprezentau sau nu modificări de act constitutiv al societății și nu s-a cercetat nici dacă trebuia în convocator să fie publicată forma integrală a articolelor modificate din Actul Constitutiv al a fost aprobată convocarea unei Adunări Generale Ordinare a Acționarilor la, pentru data de 03.08.2007, pornind de la dorința unui acționar, domnul R, cele cerute de acesta fiind admise întocmai de către instanță.
Problemele privind legalitatea celor aprobate în urma desfășurării din 03.08.2007 se puteau pune de către acționari numai după adoptarea hotărârilor acestei, iar problema privind legalitatea mențiunii înregistrate la ORC M numai după ce acest eveniment a avut loc, situația putând fi analizată raportat la actele care au stat la baza înregistrării mențiunii de modificare act constitutiva
Faptul că instanța de fond reține că prin hotărârea adoptată la 03.08.2007 s-au adoptat măsuri care au fost autorizate de instanță prin sentința civilă nr. 1.951/26.6.2007, constituie o eroare gravă, instanța de fond dispunând numai cu privire la convocarea unei la pentru 03.08.2007 și nicidecum să autorizeze măsuri referitoare la punctele 7 și 8 din Hotărârea nr. 1 din 03.08.2007.
Nu s-a reținut de către instanța de fond situația în care se afla la data desfășurării acestei - 03.08.2007.
fiind la acea dată fără organe statutare în funcție, trebuia reținută de către instanță starea de fapt anterioară datei de 03.08.2007.
Reclamanții acționari ai, au arătat faptul că societatea era condusă de administrator unic și de comisie de cenzori formată din 3 membri, această formă de conducere fiind evidentă raportat și la punctele de pe ordinea de zi a din 03.08.2007 care prevedeau discutarea raportului ADMINISTRATORULUI UNIC pentru 2006 și primul trimestru al anului 2007 și descărcarea acestuia de gestiune. Reținerea acestei situații de conducere a prin administrator unic și comisie de cenzori formată din 3 membri era foarte importantă, tocmai trecerea de la această formă de conducere la noua formă adoptată odată cu din 03.08.2007, respectiv consiliu de administrație format din 3 membri și comisie de cenzori formată din 3 membri activi și 3 apelanți fiind contestată.
Nu s-a reținut de către instanța de fond faptul că, convocatorul care a stat la baza acestei din 03.08.2007 nu a cuprins faptul că s-a discutat modificarea actului constitutiv al societătii, nu s-a specificat ce articole din actul constitutiv al societătii urmau să fie abrogate și care a fost noua formă a acestor articole, nepublicându-se integral noua formă a articolelor modificate în convocator.
Modul de conducere al trebuia stabilit în Actul Constitutiv, raportat la prevederile art. 8, lit. i) din Legea nr. 31/1990, administrarea, funcționarea și controlul gestiunii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administrație trebuiau să fie evidențiate în Actul Constitutiv al
Este evidentă importanța stabilirii în actul constitutiv al societății al modului de conducere al acesteia, conducerea prin administrator unic față de consiliu de administrație reprezentând diferențe majore. În alt fel se iau decizii de către administratorul unic, în altfel se iau de către consiliul de administrație, consiliul de administrație fiind o instituție mult mai complexă, cu alte reguli de adoptare a deciziilor, cu organ de conducere - propriu-președintele consiliului de administrație, fiind incidente prevederile art. 137 și următoarele din Legea nr. 31/1990 care reglementează acest lucru. Același lucru s-a putut spune despre comisia de cenzori, trecerea de la o comisie de 3 cenzori la o comisie de 3 cenzori activi și 3 supleanți fiind posibilă numai prin modificarea actului constitutiv al societății.
Situația prezentată în acest dosar, nulitatea înregistrării unei mențiuni la ORC privind cele contestate este și mai evidentă dacă s-a reținut că prin mențiunea de la registrul comerțului s-a înregistrat și cu privire la numirea președintelui consiliului de administrație al
înainte de 03.08.2007 nu avea decât administrator unic. Modul în care se numește președintele consiliului de adminstrație, o funcție foarte importantă în ceea ce privește conducerea și reprezentarea societății nu a fost stabilită prin actul constitutiv al societății. Era obligatoriu mai întâi să se modifice actul constitutiv al în sensul modului în care se numește acest președinte, fie prin aprobarea, fie în urma ședinței consiliului de administrație. Neexistând stabilite aceste reguli de numire a președintelui consiliului de administrație, era în imposibilitatea numirii unei persoane în această funcție.
Și sub acest aspect este evidentă nelegalitatea modificării actului constitutiv al
Faptul că s-a reținut de către instanța de fond că modificarea actului constitutiv era de competența și nu de, dar în urma cvorumului fiind îndeplinite cerințele de adoptare a hotărâri lor, îndeplinirea acestui cvorum fiind suficientă pentru înlăturarea acestui viciu de procedură, nu poate fi acceptată.
Dispozițiile Legii nr. 31/1990 fiind imperative, nerespectarea lor ducând la constatarea unor nulități, trebuiau aplicate întocmai. Dacă art. 129 (7) specifică faptul că nu s-a putut adopta hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile art. 117 și art. 1171, exact acest lucru trebuia verificat și reținut de către instanța fond.
Astfel, convocatorul nu a conținut în mod explicit faptul că s-a discutat modificarea actului constitutiv al, încălcându-se prevederile art. 117 (6) din Legea nr. 31/1990 și nu a fost publicat textul integral al articolelor modificate din statutul societății, conform prevederilor art. 117 (7) din Legea nr. 31/1990.
Deși s-a reținut de către instanță că a fost vorba despre o modificare de act constitutiv, nu s-au aplicat prevederile imperative ale legii, constatând nulitatea hotărârilor adoptate privind schimbarea formei de conducere a și totodată nulitatea mențiunii de la ORC M, fiind incidente și prevederile art. 5 din Codul Civil, neputându-se deroga prin dispoziții particulare la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri.
De asemenea nu s-a reținut de către instanța de fond cele prevăzute de art. 204 din Legea nr. 31/ 1990.
Deși art. 204, alin. (4) prevede obligativitatea depunerii la registrul comerțului a actului moditicator și a textului complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, nu a îndeplinit această obligație. Acest act nu a fost întocmit, nu a existat la data înregistrării mențiunii la registrul comerțului, fiind evident faptul că înregistrarea mențiunii la registrul comerțului s-a făcut fără respectarea prevederilor legale.
Prin întâmpinare pârâta intimată a solicitat soluționarea cauzei și respingerea apelului ca nelegal și netemeinic ( 10-11).
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
1. La termenul din 29 mai 2008 fixat pentru soluționarea în fond a apelului Curtea a constata că apelul nu este semnat de către apelanții, și sens în care pentru se da efect dispozițiilor art. 287 alin. 2 parte finală corelat cu art. 133 alin. 2.pr.civ. Curtea a dispus citarea acestora cu mențiunea de a se prezenta în instanță pentru a suplini lipsa de semnătură. Cum aceștia nu s-au prezentat, deși au fost legal citați ( 24-2527-28) și cum nu s-a dovedit în cauză că apelantul a acționat în numele și ca reprezentant al acestora, apelul declarat în cauză se va anula reținând incidente dispozițiile legale procedurale anterior menționate.
2. Cât privește apelul declarat de reclamantul Curtea reține următoarele:
2.1. Prin încheierea pronunțată de prima instanță la data de 12 noiembrie 2007 ( 49) s-a respins cererea de recuzare a judecătorului formulată de către reclamantul apelant ( 47) reținându-se că judecătorul nu și-a spus părerea cu privire la pricina dedusă judecății.
de la care a plecat apelantul în formularea cererii de recuzare fost aceea că același judecător s-a pronunțat și asupra cererii de efectuare a mențiunii privind înregistrarea la Registrul Comerțului a modificării actului constitutiv al SC SA și urma să se pronunțe și asupra litigiului de față care este grefat tocmai pe constatarea nulității modificării actului constitutiv, fiind incidente prevederile art. 25 și art. 27 pct. 7.pr.civ.
Conform art. 27 pct. 7.pr.civ. judecătorul poate fi recuzat pentru motivul că și-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă.
textului legal enunțat este că în cauza dedusă judecății judecătorul își spune părerea înainte de a închide dezbaterile și a avea loc actul deliberării continuarea judecății de acel judecător nemaiavând nici un sens pentru părți și implicit pentru actul de justiție.
Împrejurarea că același judecător care în calitate de judecător delegat la Oficiul Registrului Comerțului, înainte de a judeca pricina de față, s-a pronunțat asupra unei cereri de mențiuni ce poartă asupra modificării actului constitutiv al unei societăți comerciale și care urmează să decidă asupra legalității actului constitutiv pe calea acțiunii în nulitatea actului de modificare al actului constitutiv conform Legii nr. 31/1990 nu poate fi încadrată în ipoteza textului art. 27 pct. 7.pr.civ.
Curtea reține că atribuția esențială a judecătorului delegat este aceea de a verifica legalitatea actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerțului (art. 5-8 din Legea nr. 26/1990 și art. 37 din Legea nr. 31/1990).
Această activitate însă este compatibilă cu procedura jurisdicțională grațioasă, reglementată ca atare de Legea nr. 26/1990 și Legea nr. 31/1990, și care este completată cu normele de drept comun conținute de Codul d e procedură civilă, în special cele cuprinse în Cartea a III-a "Dispoziții generale privitoare la procedurile necontencioase", relevant în acest sens fiind art. 338 din acest cod.
Prin urmare activitatea judecătorului delegat în această materie se finalizează cu o încheiere, care nu are puterea lucrului judecat, dar care este executorie de drept (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, art. 60 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 precum și art. 336 și art. 337 din Codul d e procedură civilă).
Dat fiind regimul juridic al activității jurisdicționale ce intră în câmpul atribuțiilor judecătorului delegat acesta nu poate să realizeze verificarea legalității actelor și faptelor asupra cărora poartă mențiunea decât sub aspectul îndeplinirii cerințelor legale și formale iar nu chestiuni de fond privind valabilitatea acestor acte sau fapte.
A admite în sens contrar, ar însemna ca judecătorul delegat să extindă procedura grațioasă și să o transforme în opusul acesteia soldându-se astfel cu pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care ar tranșa fondul actelor sau faptelor supuse înregistrării, paralizând astfel nu numai procedura specială ce este prevăzută de lege pentru o astfel de analiză ci și drepturile materiale și procesuale ale persoanelor legate de raportul juridic de conflict cu consecințe importante pe terenul asigurării unui proces echitabil în armonie cu exigențele impuse de art. 21 din Constituția României și art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, a verifica în substanță legalitatea modificării actelor constitutive operate printr-o hotărâre de către judecătorul delegat așa precum anticipează reclamantul apelant înseamnă ca acesta să stabilească legalitatea unei hotărâri a adunări generale a unei societăți comerciale pe acțiuni, într-o procedură necontencioasă și necontradictorie radical diferită de cea expres prevăzută de art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Și este așa, deoarece aspectele relevate de apelantul reclamant vizând convocarea, conținutul ordinii de zi și respectarea întocmai a acesteia, precum și conținutul și legalitatea soluțiilor adoptate de în raport cu statutul societății și legislația pertinentă fac obiectul exclusiv al acțiunii în anulare mijloc procedural pus la îndemână de Legea societăților comerciale atât acționarilor, calitate pe care o dețin recurentele, cât și altor persoane ce justifică un interes, după distincțiile făcute de lege.
Hotărârile adoptate de AGA beneficiază de regimul juridic prevăzut la art. 132 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 respectiv daca sunt luate în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Aspectele privind reprezentarea societății și cele referitoare la existența ori valabilitatea mențiunilor în registru privitoare la membrii consiliului de administrație nu pot fi tranșate în cadrul și cu procedura grațioasă de care beneficiază judecătorul delegat atunci când i se supune spre examinare o cerere de înregistrare de mențiuni deoarece ar însemna ca în cazul existenței a numeroase litigii pe rol la diferite instanțe judecătorești și în diferite faze de judecată acesta să le poată ignora și astfel să tranșeze disputa pe o cale procesuală și într-o procedură incompatibilă.
Chiar dacă prin ipoteză judecătorul delegat ar proceda la înscrierea unei mențiuni referitoare la o hotărâre adoptată de AGA și care este lovită de nulitate, nu este atributul său să constate nulitatea pe calea procedurii grațioase și să invalideze astfel atât efectele hotărârii cât și cererea de mențiuni.
Singurul mijloc de invalidare a unei hotărâri este procedura specială prevăzută de art. 132 din Legea nr. 31/1990 care dă în competența de primă instanță a tribunalului verificarea legalității acesteia și care implică o procedură contencioasă și posibilitatea parcurgerii a trei grade de jurisdicție.
De altfel, judecătorul delegat a și menționat expres în cuprinsul motivelor încheierii nr. 6177 din 23.08.2007 faptul că aspectele invocate de acționari, apelanți în prezenta cauză, prin opoziția înregistrată în dos. ORC M nr. 34047/14.08.2007 sunt motive care eventual ar putea fi invocate în cadrul unei acțiuni în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 132 și urm. din Legea nr. 31/1990, sens în care cu această argumentare opoziția acestora a fost respinsă.
Așa fiind, ipoteza avută în vedere de titularul cererii de recuzare a judecătorului de primă instanță nu se pliază pe dispozițiile art. 27 pct. 7.pr.civ. astfel încât pe baza argumentelor de fapt și de drept ținând seama de analiza făcută în precedent de instanța de apel se poate conchide că încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare este legală și temeinică.
2.2. Cât privește fondul cauzei Curtea reține că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și a făcut o judicioasă interpretare a materialului probator administrat în cauză și a aplicat corect normele legale pertinente incidente în materie.
Așa cum corect a reținut prima instanță convocarea pentru data de 3.08.2007 s-a făcut de către R persoană autorizată de Tribunalul Maramureș prin sentința civilă nr. 1951 din 26 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr- întrucât la acea dată SC SA nu avea organe statutare și că prin sentința nr. 1628 din 23 mai 2005 Tribunalul Maramureșa anulat hotărârea prin care a fost numit un consiliu de administrație (convocator publicat în Of. partea a IV-a nr. 1960 din 28.06.2007 - 14).
În cuprinsul convocatorului s-a înserat la pct. 6alegerea consiliului de administrație al societății, format din 3 membriiiar la pct. 7.alegerea comisiei de cenzori a societății format din 3 membri și 3 membri supleanți, aceste puncte fiind aprobate apoi prin Hotărârea nr. 1 din 3.08.2007 conform pct. 7 unde se precizează că s-au aprobat și votat în secret membrii noului pe o perioadă de 4 ani iar la pct. 8 unde se precizează că s-a aprobat și s-a votat prin vot secret individual cei 6 cenzori propuși din care 3 activi și 3 supleanți ( 30-31).
Astfel, concluzia la care ajunge prima instanță potrivit căreia la ședința adunării generale în cauză s-au votat și aprobat doar punctele înscrise pe ordinea de zi a convocatorului este corectă și justă.
Tot astfel, corect a reținut instanța că deliberările și votul dat în adunarea generală a acționarilor din data de 3 august 2007 respectă dispozițiile legale respectiv cele prevăzute la art. 112, 113 și 115 din Legea nr. 31/1990.
Pe de altă parte Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 8 lit. i) corelat cu cele prevăzute la lit.g), lit.1), lit. h),1) rezultă că alegerea unui nou consiliu de administrație la o societate comercială pe acțiuni precum și a unei noi comisii de cenzori nu implică modificarea actului constitutiv. Și este așa deoarece dispozițiile legale precitate conțin prevederi de ordin general cu privire laclauze privind conducerea, administrarea, funcționarea si controlul gestiunii societății de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administrație sau modul de stabilire a acestui numărșiputerile de reprezentare conferite administratorilor si, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmează sa le exercite împreună sau separatiar nominalizarea persoanelor care dețin aceste funcții în actul constitutiv este cerută doar pentru primele persoane.
Aspectul că în prealabil ținerii acestei adunări nu s-a decis modificarea actului constitutiv de maniera cuprinderii unor clauze cu privire la conducerea, administrația, funcționarea și controlul gestiunii etc. nu ține de nelegalitatea hotărârii adoptate ci de oportunitate, având în vedere că la art. 17 din actul constitutiv al societății s-a prevăzut că societatea este administrată de un compus din 3 persoane, puterile acestora iar la art. 20-21 din același statut s-a prevăzut numărul cenzorilor și atribuțiile acestora ( 19).
și afirmați apelantului că acest litigiu a fost pornit în principal împotriva ORC M nu este fondată. În acțiunea introductivă de instanță prin care apelantul a stabilit cadrul procesual nu a cerut introducerea în cauză a acestei entități, nu a justificat de ce este necesară care este legitimarea pasivă a acesteia.
Or, conform art. 108 alin. 4.pr.civ.nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.
Criticile cu privire la existența și necesitatea depunerii unor acte (actul modificator și textul complet al actului constitutiv actualizat cu toate modificările) la dosarul în care s-a soluționat cerere de mențiuni de către judecătorul delegat excede cadrului legal de soluționare a litigiului de față deoarece instanța comercială de drept comun nu poate cenzura legalitatea și temeinicia încheierii judecătorului delegat, aceasta putându-se realiza exclusiv pe calea prevăzută la art. 60 din Legea nr. 31/1990 și art. 6 din Legea nr. 26/1990 și de instanța de control judiciar competentă.
Faptul că reclamantul a solicitat jurisdicției comerciale de drept comun anularea în parte a încheierii de mențiuni nu-i dă și posibilitatea de a formula acte în probațiune ori critici privind neadministrarea probatoriului dacă o astfel de cerere nu poate fi analizată în fond de această jurisdicție.
Ceea ce este admisibil într-o astfel de situație este cererea de a înregistrării păgubitoare dar sub condiția existenței unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care au fost desființate în tot sau în parte ori modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea și dacă prin acea hotărâre nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului (art. 25 alin. 1 din Legea nr. 26/1990).
Față de cele ce precedă, Curtea reține că apelul reclamantului este nefondat și conform art. 296 îl va respinge ca atare cu consecința păstrării sentinței apelate.
Întrucât toți apelanții au fost găsiți în culpă procesuală aceștia vor fi obligați, în solidar, conform art. 274 alin. 1 corelat cu art. 277.pr.civ, să plătească intimatei suma de 719,53 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând cheltuieli de cazare ( 46, 48 ) și cheltuieli de transport ( 47, 49).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează apelul declarat de reclamanții, și, împotriva sentinței civile nr. 130 din 23.01.2008 dosar nr-, al Tribunalului Maramureș.
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul în contra aceleiași sentințe, pe care o menține în întregime.
Obligă apelanții să plătească în solidar intimatei BMs uma de 719,53 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
RED. DACT./ 8EX./07.07.2008
JUD.FOND.
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac
