Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 587/2008. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.587

Ședința Publică de la 8.12.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa

JUDECĂTOR 2: Georgeta Țilimpea

GREFIER - - -

.

Pe rol fiind, soluționarea cererii de apel, formulată de apelantele NO. Și SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1912 din 11.02.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC ROMANIA SRL și SC ROMANIA CO.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelantele, reprezentate de avocat dna. și intimatele, reprezentate de avocat dl..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:

Apărătorul apelantelor depune la dosar confirmare de plată a taxei judiciare de timbru în apel.

Curtea constată că apelanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în apel.

Prealabil discutării excepțiilor invocate prin întâmpinare, apărătorul intimatelor solicită ca apelantele să precizeze temeiul juridic al acțiunii întrucât, în opinia sa, din analiza motivelor invocate în apel, acest aspect nu rezultă indubitabil.

La solicitarea Curții, apărătorul apelantelor precizează că temeiul juridic al acțiunii îl constituie răspunderea civilă delictuală, dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, art.1033 cod civil și Legea nr.11/1998.

Apărătorul intimatelor arată că față de precizarea temeiului de drept al acțiunii, renunță la excepția de necompetență a instanțelor române în soluționarea cauzei.

Curtea revine asupra excepției necompetenței funcționale a instanței în soluționarea pricinii și pune în discuția părților excepțiile invocate de intimate, prin întâmpinare.

Apărătorul intimatelor solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii având ca obiect răspunderea civilă delictuală, pe calea acțiunii în constatare întemeiată pe disp. art.111 proc.civ. în ceea ce privește capătul 1 din cerere, apreciind că, în fapt, este vorba de o cerere în realizarea dreptului.

De asemenea, intimatele solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a apelantei No. întrucât, calitatea de asociat unic nu îi conferă legitimare procesuală activă, nefiind parte a raportului juridic delictual între și No SRL. fapte de concurență neloială au fost săvârșite față de No SRL, nu față de No.

Apărătorul intimatelor a mai solicitat, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive Romania SRL cărei calitate de asociat și administrator al societății în comandită nu-i conferă calitate procesuală pasivă, răspunderea sa fiind subsidiară răspunderii societății în comandită.

Asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare, apărătorul apelantelor a solicitat: respingerea excepției inadmisibilității primului capăt al acțiunii introductive în raport de prevederile art.111 Cod civil, arătând că obiectul cererii îl constituie săvârșirea unui delict civil; speța dedusă judecății își are originea într-un fapt juridic ca izvor de obligații, iar nu într-un act juridic; respingerea excepției lipsei calității procesuale active a. formularea acestei excepții în faza procesuală a apelului, este inadmisibilă prin raportare la faptul că prima instanță s-a pronunțat deja prin hotărâre asupra acestui aspect; respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a SC Romanian SRL care, din punctul său de vedere, reprezintă apărări de fond.

În ceea ce privește fondul cererii de apel, părțile prezente, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat

Curtea urmează a se pronunța cu precădere asupra excepțiilor invocate de intimate prin întâmpinare potrivit art.137 proc.civ.; constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, în subsidiar, acordă cuvântul în apel.

Apelantele, prin apărător, au solicitat admiterea apelului, conform motivelor invocate și atașate în scris la dosar, arătând totodată, că își rezervă dreptul solicitării cheltuielilor de judecată pe calea unei acțiuni distincte; depune la dosar concluzii scrise.

Intimatele, prin apărător, au solicitat respingerea apelului, ca nefondat, menținerea hotărârii de fond, ca fiind legală și temeinică; depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA:

Asupra apelului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 1912/11.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI- a Comercială a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ROMÂNIA și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu ROMÂNIA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu ROMÂNIA & CO Societate în.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 29.01.2007 sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pârâtele ROMÂNIA & CO Societate în și ROMÂNIA și au solicitat să se constate că pârâtele au săvârșit actele de concurență neloială prevăzute și sancționate de art. 4 alin. 1 lit. h din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale; obligarea pârâtelor la încetarea practicilor neloiale și obligarea la publicarea hotărârii de condamnare în presă pe cheltuiala sa. Cererea a fost motivată în sensul că, la data de 04.06.2006, pârâta, în calitate de consultant, și pârâta România & Co. Societate în comandită, în calitate de beneficiar, au încheiat Contractul Cadru de Consultanță prin care consultantul s-a obligat să execute anumite servicii de cercetare și/sau lucrări de dezvoltare specificate în de lucrări și care urmau să fie agreate ulterior de către părți pentru fiecare proiect. S-a susținut de către reclamante că acestea au reușit ca, în cinci ani de activitate să asigure organizarea și funcționarea în România, a unei societăți comerciale performante, pe un segment de piață deosebit de important și îngust al microchip-urilor. Pârâta România &Co. Societate în comandită este o societate în care ambii asociați, respectiv România și Austria AG au calitatea de comanditați și reprezintă societăți afiliate societății mamă AG În perioada executării contractelor cu y și de către reclamante și a desfășurării întâlnirilor începute la 7 iunie 2005, pârâtele, contrar uzanțelor cinstite în domeniul prestărilor de servicii, cu rea-credință, au inițiat practici neloiale, constând în atragerea și angajarea salariaților în scopul dezorganizării activității reclamantelor. Astfel în anii 2005 și 2006, o serie de angajați ai au demisionat, fiind ulterior angajați de către pârâte. S-a susținut că, în același scop al destabilizării activității prin racolarea angajaților săi și în realizarea aceleiași rezoluțiuni de natură delictuală, pârâtele au continuat practicile neloiale și după semnarea Contractului la data de 04.06.2006, oferind salariaților avantaje financiare semnificative și promisiuni în scopul de a determina demisia acestora și, ulterior, angajarea lor de către pârâte. Cauza mediată și motivul determinant al încheierii de către pârâtă a Contractului cu reclamantele nu a fost decât acela de a-și crea o imagine asupra capitalului uman și a know-how-ului reclamantelor, pentru ca ulterior să și le însușească în mod fraudulos și contrar oricăror principii ale unei concurențe loiale prin atragerea angajaților reclamantei în cadrul societăților pârâte. Faptele săvârșite de pârâte sunt contrare oricăror uzanțe cinstite și practici loiale în materie comercială, fiind săvârșite cu rea-credință și cu intenția frauduloasă a dobândirii unor avantaje comerciale semnificative prin destabilizarea activității reclamantei și atragerea personalului său calificat, cu consecințe extrem de păgubitoare pentru dezvoltarea viitoare a afacerilor reclamantei pe o piață relevantă ce se caracterizează prin concurență acerbă și un înalt grad de specificitate. În drept au fost invocate dispozițiile art. 1, 7, 4 lit. h, 9 10, 11 din Legea nr. 11/1990 privind combaterea concurenței neloiale, art. 998-999 și art. 1003.civ.

La data de 01.03.2007 pârâtele cu formulat întâmpinare prin care au invocat excepțiile: lipsei calității procesuale active a reclamantei, a lipsei calității procesuale pasive a România, a inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Totodată au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2007 tribunalul, în temeiul art. 137 alin. 2.pr.civ. a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive și a calificat excepția inadmisibilității ca apărare de fond.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a considerat că nu este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a. În acest sens a reținut că litigiul de față decurge din Contractul Cadru de Consultanță încheiat la data de 04.06.2006 între, în calitate de consultant, și România &Co Societate în comandită, beneficiar, contract prin care consultantul s-a obligat să execute anumite servicii de cercetare și/sau lucrări de dezvoltare potrivit de lucrări, ce urmau a fi agreate de către părți pentru fiecare proiect în parte. prevederile art. 2 și art. 16.3 din Contract, s-a apreciat ca neîntemeiată excepția, față de calitatea de unic asociat în cadrul. precum și față de calitatea de parte în Contractul cadru de consultanță, contractul fiind semnat de ambele societăți reclamante.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei România, tribunalul a reținut că societatea pârâtă România &CO Societate în comandită are doi asociați comanditați: România și Austria AG, și reprezintă societăți afiliate societății mamă AG Potrivit art. 85 alin.2 din Legea nr. 31/1990, asociații comanditați sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele societății în comandită simplă, iar hotărârea judecătorească obținută împotriva societății este opozabilă fiecărui asociat. Față de aceste argumente, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta România

Cu privire la fondul litigiului, s-a reținut că, în cursul anului 2005 și 2006, mai mulți salariați ai au demisionat, fiind ulterior angajați în cadrul societăților pârâte.

S-a arătat că, potrivit susținerilor societăților reclamante, după semnarea contractului cadru la 04.06.2006, pârâta ar fi oferit salariaților acestora avantaje financiare și promisiuni, în scopul de a determina demisia acestora și, ulterior, angajarea lor de către pârâte.

Acțiunea prin care reclamantele au solicitat instanței să constate că pârâtele au săvârșit acte de concurență neloială, potrivit art. 4 lit. h din Legea nr. 11/1991, art. 998-999.civ. și art. 1003.civ. precum și obligarea pârâtelor la încetarea acestor practici neloiale, cu publicarea hotărârii de condamnare în presă, pe cheltuiala pârâtei, constituie acțiunea în concurență neloială.

S-a mai arătat că, la data de 20.10.2006, România a comunicat societății faptul că reziliază, ca măsură de precauție, Contractul-cadru de consultanță semnat la data de 31.0.2006, făcând mențiunea că acest contract nu a intrat niciodată în vigoare, nu a fost transferat know-how și nu a fost semnat nici un deviz de lucrări, nefiind inițiat nici un proiect. Față de această declarație de reziliere s-a apreciat că se pune problema valabilității contractului și, implicit, a clauzei de neconcurență inserată prin art. 16.3.

S-a constatat că demisiile primilor 10 salariați au avut loc înainte de semnarea Contractului cadru, ultimul salariat din acest grup demisionând la data de 16.05.2006. După semnarea Contractului au mai demisionat încă trei salariați, în cursul lunii noiembrie 2006.

Prima instanță a analizat prevederile art. 1, 2, 4 și 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale. S-a menționat că fapta prevăzută de art. 4 lit. h din Legea nr. 11/1991 constă în concedierea sau atragerea unor salariați ai unui comerciant, în scopul înființării unei societăți concurente care să capteze clienții acelui comerciant sau angajarea salariaților unui comerciant în scopul dezorganizării activității sale. Conform art. 9 din lege, dacă vreuna dintre faptele prevăzute de art. 4 sau 5 cauzează daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este în drept să se adreseze instanței competente cu acțiune în răspundere civilă corespunzătoare.

Au fost analizate prevederile Convenției d l Paris pentru protecția proprietății industriale și s-a menționat că, între practicile anticoncurențiale, se află și head-huntingul. Acesta se referă la practica unor companii de a recruta fie oameni-cheie din companiile concurente, fie oameni cu acces la informațiile confidențiale, fie grupuri întregi de angajați (pentru slăbirea forței companiei concurente).

Din probele administrate, tribunalul a constatat că, deși din declarațiile martorilor rezultă recrutarea și angajarea acestora de către societatea pârâtă, reclamantele nu au demonstrat, în condițiile art. 1169.civ. faptul că pârâta a oferit salariaților avantaje financiare semnificative și promisiuni, în scopul de a determina demisia acestora, și ulterior, angajarea lor de către pârâte, nici faptul că recrutarea și angajarea acestora a fost făcută cu scopul de a determina dezorganizarea activității societăților reclamante, întrucât important este și scopul acțiunii de angajare a salariaților, acela de dezorganizare a activității comerciantului rival.

Concluzionând că nu s-a făcut dovada încălcării normelor legale, prin practicarea concurenței neloiale, tribunalul a apreciat inexistența faptei ilicite, că nu sunt întrunite cerințele art. 4 lit. h din Legea nr. 11/1991 și art. 998 și 999.civ. respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței comerciale nr. 1912/11.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI- a Comercială au declarat apel în termen legal apelantele-reclamante. și

Acestea au criticat sentința atacată invocând următoarele motive de apel:

1) în mod greșit a fost respinsă acțiunea în contradictoriu cu Romanian, pe motivul lipsei calității procesuale pasive a acesteia. În acest sens a susținut că s-a considerat eronat de către prima instanță că, din coroborarea prevederilor art. 90 cu cele ale art. 85 alin. din Legea nr. 31/1990, nu se impune exercitarea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar și împotriva asociaților comanditați al intimatei-pârâte România &CO Societate în comandită, când calitatea procesuală pasivă a acestora, în cauzele privind societatea, este prevăzută chiar de normele de drept anterior indicate. Mai mult, România are și calitatea de administrator al intimatei România &CO, Societate în comandită. În plus, Contractul a fost perfectat de către intimata România &CO, Societate în comandită și afiliații săi.

2) În mod greșit a fost respinsă acțiunea pe fond, întrucât:

a) soluția instanței de fond conține prevederi contradictorii. În acest sens s-a susținut că, deși instanța a reținut head-huntingul drept una dintre practicile anticoncurențiale, arătând că această activitate se caracterizează prin acțiuni de recrutare fie a oamenilor cheie, fie a oamenilor cu acces la informații confidențiale, fie a unor grupuri întregi de angajați, instanța a concluzionat că, cu toate că din declarațiile martorilor rezultă recrutarea în masă a angajaților săi cheie, de către societățile comerciale din grupul, aceste din urmă societăți nu se fac vinovate de încălcarea normelor legale prin practicarea concurenței neloiale.

b) Soluția instanței a analizat doar parțial elementele faptei ilicite invocate. Fapta ilicită poate îmbrăca forma oricărui procedeu contrar uzanțelor cinstite în activitatea comercială sau industrială, indiferent dacă legea se referă sau nu în mod expres la un asemenea procedeu. În cauza de față, așa cum rezultă din materialul probator, fapta ilicită a societăților comerciale pârâte se concretizează în mai multe uzanțe incorecte, respectiv: recrutarea personalului său în scopul dezorganizării activității, încheierea unui act juridic într-un alt scop decât cel al producerii unor consecințe juridice, precum și exercitarea activității cu rea-credință, contrar uzanțelor cinstite. Instanța a analizat exclusiv primul aspect, omițând a se pronunța și asupra faptelor legate de: încheierea uni act juridic într-un alt scop decât cel al producerii unor consecințe juridice și de exercitarea activității comerciale cu rea-credință, contrar uzanțelor cinstite.

c) Soluția instanței de fond este străină normelor de drept aplicabile în speță și în contradicție cu materialul probator administrat. Cu privire la fapta care constituie practica neloială, s-a arătat că eronat s-a reținut că în speță nu s-a făcut dovada faptului că intimatele-pârâte au oferit salariaților avantaje financiare semnificative și promisiuni, în scopul de a determina demisia acestora și ulterior, angajarea lor de către intimatele-pârâte. Simpla angajare a salariaților constituie fapta de concurență neloială, atâta vreme cât a avut drept urmare destabilizarea activității comerciantului ce a avut calitatea de angajator. În ceea ce privește angajarea personalului, raporturile cu angajații apelantei au fost inițiate de către, prin reprezentant, care s-a adresat în mod direct unei categorii distincte de ingineri, respectiv celor din cadrul. S-a susținut faptul că intimata-pârâtă a oferit avantaje financiare semnificative și promisiuni, în scopul de a determina demisia angajaților. De asemenea, s-a susținut dezorganizarea activității apelantelor, datorită preluării de către intimate, în principal, a inginerilor cu experiență, precum și a numărului mare al inginerilor experimentați preluați.

Prin întâmpinare, intimatele au invocat o serie de excepții procesuale:

1) Excepția inadmisibilității acțiunii în constatare, cu privire la capătul 1 din cererea introductivă. S-a arătat că acest capăt al acțiunii are caracterul unei acțiuni în constatare, prevăzută de art. 111.pr.civ. și că este inadmisibil, atâta timp cât reclamantele pot cere realizarea drepturilor lor decurgând din presupusele fapte de concurență neloială.

2) Excepția lipsei calității procesuale active a. În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a acestei reclamante, deoarece calitatea de asociat comanditat a acesteia și de administrator al societății pârâte în comandită nu îi conferă legitimare procesuală activă, fiind terț față de raportul juridic delictual între și, iar presupusele fapte de concurență neloială au fost săvârșite față de, nu față de. Raportul juridic contractual între reclamante și pârâte este irelevant, el nefiind de competența instanțelor române, întrucât acțiunea reclamantelor nu se întemeiază pe răspunderea contractuală (art. 969.civ.), ci pe răspunderea delictuală (art. 998-999.civ.), iar raportul contractual între reclamante și pârâte nici măcar nu este guvernat de dreptul român, ci de cel.

3) Excepția lipsei calității procesuale pasive a România Atât calitatea de asociat comanditat cât și cea de administrator al unei societăți în comandită nu conferă România calitate procesuală pasivă, răspunderea ei angajându-se numai în subsidiar față de răspunderea societății în comandită.

Cu privire la fondul litigiului, intimatele au susținut că nu sunt întrunite condițiile exercitării acțiunii în răspundere civilă delictuală.

Analizând apelul și excepțiile invocate prin întâmpinare, în primul rând, prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei România, excepție a cărei cercetare are prioritate față de analizarea celorlalte excepții, deoarece vizează stabilirea corectă a cadrului procesual, se constată că este fondat.

Astfel, acțiunea reclamantelor având ca obiect constatarea săvârșirii de către pârâte a unor acte și fapte de concurență neloială și obligarea acestora la încetarea practicilor neloiale, este întemeiată pe dispozițiile art. 998-999.civ. respectiv pe răspunderea civilă delictuală.

Se deduce că, în raport de temeiul juridic al acțiunii, aceasta nu este o acțiune în răspundere contractuală și nu se bazează pe dispozițiile Contractului-cadru de consultanță încheiat între - în calitate de consultant și România &Co Societate în comandită.

Față de această considerație, se apreciază că în mod eronat s-a considerat de către tribunal că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a România

În raport de temeiul juridic al acțiunii, respectiv răspunderea civilă delictuală, pârâta România are calitate procesuală pasivă în cauză. Aceasta având în vedere că există identitate între calitatea de pârâtă și persoana cu privire la care se susține de către reclamantă că ar fi săvârșit faptele de concurență neloială prevăzute în acțiune, fapte de natură să atragă răspunderea civilă delictuală.

În mod greșit prima instanță își bazează argumentarea respingerii excepției pe dispozițiile art. 90 și art. 85 din Legea nr. 31/1990. Aceste dispoziții legale prevăd răspunderea solidară și nelimitată a asociatului și a societății în comandită simplă, argument care conduce la o concluzie contrară celei reținute de către prima instanță.

Având în vedere aceste considerente, se constată că în mod greșit a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei România și a respins, în consecință, acțiunea față de aceasta.

Temeinicia motivului de apel privind greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a România atrage admiterea apelului. Întrucât, cu privire la această pârâtă, eronat prima instanță a rezolvat procesul în temeiul excepției procesuale și fără a intra în cercetarea fondului, precum și pentru a se asigura o judecată unitară cu privire la toate părțile litigiului, în baza art. 297.pr.civ. va fi desființată sentința apelată și va fi trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Analizarea celorlalte excepții și a celorlalte motive de apel nu se mai impune față de modul de soluționare a acestui motiv și față de prevederile art. 298 coroborate cu cele ale art. 137 alin. 1.pr.civ. dar ele vor fi avute în vedere de către instanța căreia i s-a trimis cauza spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECI D E:

Admite apelul declarat de apelantele NO. Și SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1912 din 11.02.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC ROMANIA SRL și SC ROMANIA CO.

Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 08.12.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- --- - -

GREFIER,

- -

Red. / 6 ex./08.01.2009

Președinte:Alina Sekely Popa
Judecători:Alina Sekely Popa, Georgeta Țilimpea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 587/2008. Curtea de Apel Bucuresti