Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.75/C/2009 -
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Dina Tătar JUDECĂTOR 2: Savina Băltărete
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea apelului comercial d eclarat de apelanta reclamantă domiciliată în O,-, Județ B, în contradictoriu cu intimata pârâtă Banca Comercială SA cu sediul în O,-, Județ B, împotriva sentinței nr.604/COM din 23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apelanta reclamantă a cu reprezentanta sa, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.65 din 15.08.2009 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bihor - Cabinet Individual și intimata pârâtă prin consilier juridic A în baza delegației nr.- din 9.10.2009 emisă de intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că apelul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei achitată prin chitanța nr.- din 23.09.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că intimata a depus la dosar în data de 8.10.2009 întâmpinare, după care:
Instanța, comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta apelantei reclamante.
Reprezentanta apelantei reclamante precizează că la fondul cauzei le-a fost respinsă cererea de probațiune, astfel că dorește ca în fața acestei instanțe să formuleze cerere de probațiune cu înscrisuri. Solicită obligarea pârâtei să depună la dosar contractele de credit nr.33 și 97. Apelanta este debitor ipotecar și a avut mandatar, astfel că nu se află în posesia înscrisurilor pe care le solicită. Contractul de credit nr.33 a fost pentru suma de 714.000.000 lei, și pentru aceeași sumă însă în USD, respectiv 29.300 USD, după 45 de zile, s-a încheiat contractul nr.97/2002. Solicită a se depune la dosar întreg dosarul de creditare, respectiv contractele nr.33/23 ianuarie 2002 și 97/ 21 martie 2002, pentru a-și putea face apărarea.
Reprezentantul intimatei pârâte precizează că la dosar a fost depus contractul de credit nr.97/2002, precum și actele adiționale, 3extrase de rol și de virare a banilor. Iar contractul nr.33 a fost unul de descoperire. Contractul nr.97/2002 a fost încheiat pentru suma de 7.000 USD, ulterior s-a suplimentat cu 10.000 USD, 9.000 USD, și apoi 3.300 USD. Se opune la proba solicitată de reprezentanta apelantei reclamante.
Reprezentanta apelantei reclamante precizează că sunt note contabile care nu ajută la lămurirea cauzei. Contractul nr.97/2002 a fost făcut pentru a se acoperi creanța din contractul nr.33.
Reprezentantul intimatei pârâte precizează că ipoteca se constată pentru suma de 29.000 USD.
Instanța, în urma deliberării în privința cererii de probațiune de depunere a înscrisurilor formulată de reprezentanta apelantei reclamante, dispune respingerea probei ca neconcludentă.
Reprezentanta apelantei reclamante nu are alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus.
Reprezentantul intimatei pârâte, de asemenea, nu are alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelantei reclamante solicită admiterea apelului declarat, astfel cum a fost motivat, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar solicită admiterea apelului și constatarea că la baza contractului și a actelor adiționale este o faptă ilicită. Creditul nu a mai fost onorat. Pârâta nu putea să utilizeze garanțiile. Există o fraudă, însă fără actele solicitate a fi depuse, este greu a depune concluzii în acest sens. Împrumutul nu a mai avut loc, fiind lipsit de cauză urma a fi anulat, însă pârâta nu a făcut acest lucru. I-a fost încălcat apelantei reclamante dreptul la apărare.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, și respingerea ca netemeinic și nelegal a apelului. Precizează că și-a expus poziția pe larg prin întâmpinare. Contractul a fost garantat cu ipoteci. Sunt depuse contracte de garanții imobiliare. Contractul de credit a fost încheiat și folosit în 2002, și abia în 2008 s-a constatat frauda? Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta apelantei reclamante precizează că a realizat că există o fraudă din 2003-2004, nu în 2008.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra apelului comercial d e față, curtea constată următoarele:
Prin sentința nr.604 din 23 iunie 2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins acțiunea formulată de reclamanta a în contradictoriu cu pârâta Banca Comercială, ca neîntemeiată. A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepțiile inadmisibilității acțiunii în constatare, a autorității de lucru judecat și a prescripției dreptului la acțiune în anularea contractelor de ipotecă și a actelor adiționale invocate de pârâta Banca Comercială SA, s-a reținut că, la termenul de judecată din data de 12.05.2009, instanța a respins excepțiile ridicate.
În ce privește fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Prin contractul de credit nr.97/19.03.2002 (astfel cum a fost modificat prin actele adiționale nr.1/21.03.2002; nr.2/27.03.2002 și nr.3 /29.03.2002) fosta Bancă Comercială SA a acordat un credit în valoare de 29.300 USD câtre SC SRL O reprezentată legal de. Creditul a fost garantat cu imobilul - casă de vacanță și teren în suprafață de 5097 mp. - situat în loc.- sat de vacanță " Lacului" înscris în CF nr.1006, nr.topo 1978/4, 1939/4 proprietatea lui, imobil asupra căruia a fost instituită o ipotecă de I în sumă de 17.000 USD în baza contractului de ipotecă nr.31/21.03.2002 autentificat sub nr.1244/21.03.2002.
Dintr-o eroare materială, care nu atrage anulabilitatea actului încheiat între părți, în contractul de ipotecă se face referire la Contractul de credit nr.95/21.03.2002 și la actul adițional nr.1/21.03.2002 în loc de Contractul de credit nr.97/19.03.2002 și de actul adițional nr.1/21.03.2002 prin care creditul acordat câtre SC SRL O, s-a majorat la 17.000 USD.
Încheierea contractului de ipotecă nr.31/21.03.2002 autentificat sub nr.1244/21.03.2002 de notarul public, nu încalcă prev. art.1749 alin.2 civ. care stabilește că ipoteca convențională ia naștere prin convenția părților realizată în forma cerută de lege.
Ipoteca s-a încheiat în formă autentică. Au fost respectate și prevederile art.948 civ. Capacitatea și consimțământul părților au fost constatate de notar public. Prin procura specială autentificată sub nr.1259/21.03.2002 împuternicește pe să semneze contracte de garanție asupra imobilului înscris în CF 1006. De asemenea, ipoteca s-a născut prin convenția părților, respectiv prin hotărârea lui, exprimată în procura specială nr.1259/20.03.2002 prin, și în contractul de ipotecă nr.31/21.03.2002 care reprezintă manifestarea de voință a proprietarului de instituire a ipotecii și acceptul fostei Bănci Comerciale SA de a primi în garanție bunul respectiv. Obiectul determinat este un împrumut de 17.000 USD. Cauza licită este un credit contractat de la Banca Comercială. Dreptul de ipotecă a fost întabulat prin încheierea de întabulare nr.941/2002.
Drepturile conferite de art.105 alin.2 proc.civ. reclamantei nu puteau fi vătămate sub nici o formă de vreme ce debitoarea știa că a semnat contractul de ipotecă nr.31/21.03.2002 pentru garantarea unui credit în valoare de 17.000 USD acordat lui SC SRL O și îi sunt opozabile toate clauzele din contract, inclusiv faptul că în caz de neachitare a debitelor se va trece la executare silită.
Drepturile procesuale conferite de art.105 alin.2 proc.civ. reclamantei nu puteau influența sub nici o formă executarea silită, de vreme ce debitoarea cunoștea că în baza contractului de ipotecă nr.31/2002 semnat de debitoare s-a instituit ipoteca de I pentru valoarea de 17.000 USD asupra imobilului autentificat sub nr.1244/21.03.2002 de notar public înscris în CF 1006 nr.topo 1978/4 și 1938/4 ipotecă înscrisă în baza încheierii 941/2002.
Ori, reclamata știa că de fapt este vorba de un împrumut de 17.000 USD acordat prin contractul de credit nr.97/19.03.2002 (astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.1/21.03.2002) întrucât la o săptămână de la data încheierii, a semnat un nou contract de ipotecă, respectiv contractul nr.40/29.03.2002 prin care, instituia o ipotecă asupra unui imobil înscris în CF 2063, nr.topo. 3331 și 333 pentru o suplimentare a creditului acordat prin contractul de credit nr.97/19.03.2002 (astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.2/29.03.2002) de la 17.000 USD la 29.300 USD.
Reclamata a invocat în apărare propria culpă, contrar principiului "nemo auditur propriam turpitudinem alegans". Astfel, din somația de plată emisă la 18.07.2005 în dosarul execuțional 106/SC/2004 comunicată la 14.09.2005, din încheierea de notare în CF a somației de plată nr.5509/09.09.2005, încheierea de încuviințare a executării silite nr.10/ES/2005 din 27.01.22005 a Judecătoriei Beiuș, întâmpinarea din 02.11.2005 din dosarul nr.1680/2005 a Judecătoriei Beiuș, recursul și concluziile scrise din dosarul nr.2077/2006 din 25.10.2006 al Tribunalului Bihor rezultă că reclamanta cunoștea faptul că acest contract de ipotecă garanta contractul de credit nr.97/19.03.2002.
Contractul de credit cu nr.97/19.03.2002 și actele adiționale aferente, precum și contractul de ipotecă nr.31/21.03.2002 sunt învestite cu formulă executorie.
Creditul inițial a fost garantat prin ipotecă de 17.000 USD iar suplimentările până la limita de 29.000 USD sunt garantate tot cu ipotecă de I conform actelor adiționale 1, 2, 3, respectându-se principiul specializării ipotecii prevăzut de art.1774 civ. în sensul determinării exacte a creanței garantate, conform contractului de credit nr.97/19.03.2002 și a actelor adiționale aferente.
Dispozițiile art.1774 civ. trebuie coroborate cu dispozițiile art.1785 civ. care prevăd că ipoteca instituită pentru o creanță principală se va întinde și asupra tuturor accesoriilor pe care le produce creanța principală (dobânzi, penalități, creanțe atașate, comisioane, cheltuieli de urmărire, creanțe accesorii izvorâte din contractul de credit) și cu dispozițiile art.1746 alin.2 civ. care prevăd că ipoteca continuă să existe asupra întregului imobil, chiar dacă o parte din datorie a fost plătită (principiul indivizibilității ipotecii) cât și coroborate cu art.1890 civ. care prevede că ipoteca va subzista atâta vreme cât va fi obligația principală garantată.
Reclamanta are atât calitatea de garant ipotecar cât și de codebitor solidar în condițiile în care, conform art.1039 și urm. civ. obligația solidară pasivă are un singur obiect, există o pluralitate de legături obligaționale distincte, unind pe fiecare din codebitorii solidari cu creditorul lor, Banca, datorită calității sale de creditor garantat, având posibilitatea de a urmări pe contestatoare fără condiția urmăririi prealabile a celuilalt codebitor solidar.
Situația este similară în cazul contractului de ipotecă nr.40/29.03.2002 autentificat sub nr.640/29.03.2002 de notar public, înscris în CF 2063, nr.topo 3331 și 3332 și a ipotecii în valoare de 29.300 USD, a contractului de ipotecă nr.43/05.04.2001 autentificat sub nr.341/05.04.2001 ipoteca de I înscrisă în CF, nr.topo 3331 și 3332 cu ipoteca în valoare de 638.250.000 Rol, a contractului de credit nr.97/19.03.2002 și actele adiționale nr.1/21.03.2002, nr.2/27.03.2002, nr.3/29.03.2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, constatând că i-au fost încălcate dreptul la apărare și la un proces echitabil, în condițiile în care i-au fost respinse cererile de probațiune, constând în obligarea pârâtei la depunerea tuturor înscrisurilor care au stat la baza încheierii contractelor de credit, respectiv dovada virării sumelor de bani acordate de acesta, cu titlu de linie de credit și destinația acestor bani, având în vedere și împrejurările în care au fost întocmite aceste contracte, prin intermediul unui mandatar, toate aceste înscrisuri aflându-se doar în posesia pârâtei.
Pe fondul cauzei apelanta arată că instanța de fond nu a analizat profund cauza dedusă judecății, preluând în parte din poziția pârâtei exprimată prin întâmpinare, astfel încât fondul cauzei nu a fost pe deplin lămurit.
Apelanta mai arată că obiectul contractului de credit pentru care ea a garantat cu ipotecile imobiliare - obiect al contractelor de ipotecă nr.40/27.03.2002 și 31/2002 este bazat pe o cauză ilicită, atâta timp cât faptic creditul nu a fost acordat împrumutatului SC SRL, nebeneficiind de el, ci o terță persoană, SC SRL O, cu care împrumutatul nua re nici un raport juridic și nu a dat girul băncii pentru virarea sumelor de bani în contul terței persoane juridice, respectiv în ceea ce privește împrumutul ce trebuia acordat în baza contractului nr.95/2002, de asemenea nu a avut finalitate. Fiind lipsit de cauză, accesoriul la un contract de credit ce nu a avut finalitate, respectiv contractele de ipotecă urmau să fie anulate, ceea ce nu s-a întâmplat.
În drept, apelanta invocă prev.art.1794 Cod civil.
Intimata Banca Comercială Bank SA prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea apelului ca nefondat pentru motivele detaliate în motivarea întâmpinării.
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, pe baza materialului și lucrărilor dosarului se constată că aceasta este netemeinică și nelegală.
Deși apelanta atât în acțiune cât și în apel susține că, creditul garantat de ea prin contractul de ipotecă nr.31 și 40/2002, care ar fi trebuit să constituie obiectul contractului de credit nr.97/19.03.2002 nu a fost acordat SC SRL, instanța nu a cercetat acest aspect, neadministrând nici o probă în acest sens.
În consecință, în baza art.297(1)Cod procedură civilă, curtea urmează a desființa sentința și a trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, care va administra probele ce se impun pentru stabilirea adevărului în cauză, pe baza stabilirii unei stări de fapt reale și prin aplicarea corectă a legii în ce privește respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, administrarea probelor, constând în toate înscrisurile aflate la dosarul de creditare, care să ateste acordarea creditului, beneficiarul creditului, virarea efectivă a creditului garantat de apelantă, inclusiv efectuarea unei expertize contabile în cauză, în vederea pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Cum excepțiile invocate de intimată au fost soluționate separat prin încheierea din 12.05.2009 și cum intimata n-a declarat apel, rejudecarea acestora nu va fi reluată.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
ADMITEca fondatapelul comercial d eclarat de apelanta reclamantă domiciliată în O,-, Județ B, în contradictoriu cu intimata pârâtă Banca Comercială SA cu sediul în O,-, Județ B, împotriva sentinței nr.604/COM din 23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o desființează și trimite cauza la aceeași instanță de fond, pentru o nouă judecare.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.10.2009.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - - -
Red.dec.jud. în concept: 15.10.2009
Jud.fond
Dact.
4 exemplare/ 19 octombrie 2009
-2 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:19 octombrie 2009.
-a- O,-, Județ
- Banca Comercială SA- O,-, Județ
Președinte:Ioana Dina TătarJudecători:Ioana Dina Tătar, Savina Băltărete
