Acțiune posesorie. Decizia 488/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 488/COM
Ședința publică de la 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta pârâtă - - SRL, cu sediul în localitatea,-, județ C împotriva Sentinței civile nr. 7879/com/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 4095/com/2006 în contradictoriu cu intimații reclamanți - - SRL, cu sediul în Târgu J,-, județ G, - SRL, cu sediul în Târgu J,-, județ G, având ca obiect acțiune posesorie.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta pârâtă av. în baza împuternicirii avocațiale nr. -/27.05.2008 depusă la dosar, lipsind intimații reclamanți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Pentru recurenta pârâtă av. depune la dosar cerere de renunțare la judecata acțiunii formulată de reclamanta - SRL.
Nu mai are alte cereri de formulat, solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Pentru recurenta pârâtă av. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul de a se lua act de cererea de renunțare la judecata acțiunii formulată de - SRL.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4095/com/30.06.2006 la Tribunalul Constanța ca urmarea declinării cauzei de la Judecătoria Constanța conform Sentinței civile nr. 3754/20.04.2006 pronunțată de această instanță, reclamantele - SRL și - SRL în contradictoriu cu pârâta - SRL, au solicitat obligarea acesteia din urmă la respectarea pașnicei folosințe a bunului imobil compus din teren de 1.666,66 mp. și construcții, respectiv rezervor subteran de combustibil Stație, corp administrativ și chioșc - mărfuri generale, imobil situat în localitatea, comuna, județul C, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că dețin imobilul cu titlu de locatar în baza contractelor de închiriere autentificat sub nr.1942/26.05.2003 la BNP și și nr.7361/14.10.2005 la BNP.
Termenul locațiunii a fost prevăzut până la data de 16.05.2006 pentru reclamanta - SRL, iar pentru - SRL până la data de 27.06.2009. Cu toate acestea, susțin reclamanții că în data de 19.01.2006 reprezentanții societății pârâte au pătruns fără drept în imobilul închiriat și au ridicat întreaga marfă existentă și nu au mai permis desfășurarea activității comerciale.
Societatea pârâtă se legitimează ca adjudecător al bunului imobil, calitate obținută în urma licitației organizată de C la data de 27.12.2005.
În acest context, societățile reclamante învederează că nu contestă calitatea societății pârâte însă apreciază că drepturile locative dobândite în temeiul contractelor de închiriere sunt opozabile și noului proprietar.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1441 cod civil și 647 Cod procedură civilă.
Prin Sentința civilă nr.7879 din 22.11.2006 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - SRL. A respins ca nefondată excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă. A admis în parte cererea formulată de reclamantele - SRL și - SRL în contradictoriu cu pârâta - SRL și în consecință a dispus reintegrarea reclamantei - SRL în imobilul Stație " " compus din construcție, teren aferent în suprafață de 1.666,66 mp. și utilități (snack-bar 46,75 mp.; birou 59 mp.; birou 27 mp. respectiv magazin) situate în sat, comuna, județul
A respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta - SRL.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în cauză suntem în prezența unei acțiuni în reintegrare prin care reclamanții solicită restabilirea situației anterioare, intervenind o tulburare de drept, pârâta contestând posesia.
Dovada, în acest sens, fiind procesul verbal încheiat la data de 17.01.2005 care atestă că s-a dispus sigilarea intrărilor.
În opinia instanței de judecată, pentru posesor, respectiv pentru reclamanta - SRL, este irelevantă împrejurarea că reclamanta se pretinde proprietar (titlu său fiind procesul-verbal de adjudecare din data de 27.12.2005) întrucât obligația de predare ce rezultă din actul de executare silită privește numai părțile din proces, față de care posesorul este un terț.
Totodată contractele de închiriere, fiind acte notariale, se includ în categoria înscrisurilor cu dată certă și în acest context opozabilitatea este asigurată.
Împrejurarea că respectivele contracte de locațiune, avându-se în vedere durata contractuală, nu au fost înscrise în cartea funciară nu poate fi valorificată în cadrul prezentei cereri, alta fiind calea procedurală.
Dând expresie dispozițiilor art.1441 Cod civil, reclamanta - SRL este îndreptățită în a solicita reintegrarea în spațiul litigios.
Solicitarea coreclamantei - SRL nu are caracter fondat întrucât nu se legitimează cu un titlu valid, fiind expirată durata contractuală și în acest context nu mai poate cere reintegrarea în spațiu.
Totodată s-a constatat că prin acordul de voință al părților (- și reclamanta - SRL) convenția încetat să mai producă efecte juridice.
Așadar, reclamanta - SRL nu poate uza de beneficiul unei acțiuni posesorii speciale, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond ale exercițiului dreptului la acțiune (încălcarea posesiei, deposedare).
Concluzionând, s-a respins cererea reclamantei - SRL, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta invocând ca motive de nelegalitate următoarele:
1) greșit instanța a stabilit că apelul este calea de atac deși a judecat o acțiune posesorie iar hotărârea în cererile posesorii nu este supusă apelului conform art.282/1 Cod pr.civilă;
2) greșit a judecat cauza în primă instanță tribunalul pentru că acțiunile posesorii cad în competența judecătoriei;
3) greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - SRL pentru că a dovedit încetarea prin acordul părților a contractului de închiriere.
4) inadmisibil a transformat instanța caracterul mobiliar al fondului de comerț într-unul imobiliar și a dispus admiterea acțiunii posesorii care este o acțiune reală care apără numai posesia bunurilor imobile;
5) acțiunea posesorie este inadmisibilă dacă tulburarea pricinuită vine chiar de la proprietar.
A mai arătat recurenta că reclamanta - SRL nu a ocupat niciodată spațiul ce formează obiectul contractului de închiriere.
De asemenea, s-a invocat faptul că recurentei nu îi sunt opozabile contractele înfățișate întrucât nu au dată certă și nu au fost înscrise în cartea funciară.
Prin Decizia civilă nr. 56/1.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚAa fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta - SRL în contradictoriu cu intimații reclamanți - - SRL și - SRL, reținând în esență că, în mod corect a stabilit instanța de fond ca fiind apel calea de atac întrucât a judecat o acțiune izvorâtă din contractul de locațiune și nu o acțiune posesorie, precum și faptul că reclamanta - SRL - îndeplinește condițiile prevăzute de art.1441 Cod civil, în sensul că are contract de închiriere în formă autentică încheiat la conform încheierii de legalizare nr.7361 din 14 oct.2005 (fila 11-15 dosar tribunal) și că termenul locațiunii este de 3 ani și 8 luni care expiră la 27 iunie 2009.
S-a apreciat că în mod corect instanța a dispus reintegrarea în spațiu a reclamantei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta - SR, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că, instanța de apel a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 1441 Cod civil care conferă opozabilitate numai actului care are dată certă și că judecând o cerere posesorie, în raport de prevederile art. 282/1 Cod procedură civilă, calea de atac a hotărârii pronunțată de tribunal era recursul și nu apelul.
A mai arătat recurenta că instanța de apel a încălcat principiul disponibilității, de vreme ce reclamantele au înțeles să formuleze o acțiune posesorie și că în regula generală, acțiunea posesorie cade în competența de soluționare a judecătoriei.
Prin Decizia civilă nr. 767/27.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B s-a admis recursul declarat de pârâta - SRL, s-a casat decizia pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru judecarea recursului, reținându-se că instanța de apel în mod greșit a apreciat actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză întrucât, judecând o cerere posesorie, în raport de dispozițiile art. 282/1 Cod procedură civilă calea de atac a hotărârii pronunțată de tribunal era recursul și nu apelul.
S-a mai reținut că tribunalul judecând o cerere posesorie cum însuși a calificat-o urmarea declinării cauzei de la judecătorie, socotindu-se competent material, avându-se în vedere că cererea este neevaluabilă în bani "obligație de a face" - calitatea părților, "societăți comerciale", sunt incidente dispozițiile art. 2 pct.1 lit.a din Codul d e procedură civilă, dat fiind obiectul patrimonial al acțiunii și natura comercială a cauzei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr. 804/36/23.04.2008, în vederea judecării recursului declarat de pârâta - SRL împotriva Sentinței civile nr. 7879/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În ședința publică din 18.06.2008, recurenta pârâtă prin apărătorul ales a depus la dosar o cererea prin care reclamanta - SRL renunță la judecata acțiunii principale ce formează obiectul prezentului litigiu.
Potrivit art.246 pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.
Având în vedere manifestarea de voință exprimată de reclamanta intimată în cererea scrisă depusă la dosar, instanța urmează să ia act de aceasta.
Pe cale de consecință, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va lua act de renunțarea reclamantei - SL la judecată. Celelalte dispoziții ale hotărârii recurate vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul comercial dclarat de recurenta pârâtă - SRL, cu sediul în localitatea,-, județ C împotriva Sentinței civile nr. 7879/com/22.11.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 4095/com/2006 în contradictoriu cu intimații reclamanți - SRL, cu sediul în Târgu J,-, județ G, - SRL, cu sediul în Târgu J,-, județ
Modifică în parte sentința în sensul că ia act de renunțarea reclamantei - SL la judecată.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședințapublicăastăzi, 18 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud.fond
tehnoredactat dec.jud.-- -
4 ex./21.07.2008
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma