Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 107/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 107
Ședința Publică de la 25.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Izabela Dolache
JUDECĂTOR 2: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Scheaua
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.2256 din 24.04.2009 pronuntata de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SRL, SC F SRL, DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul asistat de avocat dl. și intimata creditoare SC F SRL, reprezentată de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Recurentul, prin apărător, depune la dosar copii certificate ale înscrisurilor aflate la dosarul primei instanțe, potrivit art.8 alin.3 din Legea nr.85/2006, arătând totodată, că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat, cu precizarea cărenunță la excepția de netimbrarea cererilor de angajare a răspunderii patrimoniale invocată prin motivele de recurs.
Intimata creditoare SC F SRL, prin apărător, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul, prin apărător, solicită admiterea recursului, în principal, respingerea cererilor pentru angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă, întrucât potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006 respectiva cerere poate fi formulată numai de către lichidatorul judiciar sau de către comitetul creditorilor; admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât recurentul pârât nu avea calitatea de administrator al debitoarei la momentul formulării cererilor de atragere a răspunderii patrimoniale iar, în subsidiar, respingerea cererilor de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului, ca nefondate, având în vedere motivele invocate și atașate în scris, la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Intimata SC F SRL, prin apărător, solicită respingerea excepțiilor invocate, ca neîntemeiate și respingerea recursului, ca nefondat având în vedere probatoriul administrat în cauză, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei comerciale de:
Prin sentinta comerciala nr. 2256/24.04.2009, pronuntata de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, s-a admis cererea formulata de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, SC F SRL, DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 si lichidatorul judiciar, paratul fiind obligat la suportarea pasivului debitoarei conform tabelului definitiv al creantelor.
Judecatorul-sindic a retinut din actele dosarului si din intampinarea paratului ca 3 mijloace de transport cu care debitoarea figura in evidentele fiscale au fost folosite de SC F SRL, iar un altul s-a aflat in detentia SC SRL, asa incat societatea a fost prejudiciata prin neincasarea niciunui venit din exploatarea acestor active. S-a apreciat ca aceste bunuri au fost folosite in interesul altor persoane, fiind astfel incidente disp. art. 138 lit. a) din Legea nr. 85/2006, intrucat paratul nu a efectuat niciun demers pentru a intra in posesia acestor mijloace de transport, iar cele doua societati nu aveau niciun drept in detinerea si folosirea acestor bunuri.
Instanta de fond a mai constatat ca disp. art. 138 lit. b), c) si d) din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile in speta, cererile fiind admise doar in temeiul disp. art. 138 lit. a) din legea insolventei.
II. Impotriva acestei sentinte a declaratrecursparatul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a hotararii atacate, in sensul respingerii cererii de angajare a raspunderii sale patrimoniale.
In motivare recurentul a invocat netimbrarea cererilor formulate de creditori, lipsa calitatii procesuale active a ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 si a SC F SRL, in considerarea disp. art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, intrucat acestea nu au calitate de administrator/lichidator si nici nu reprezinta comitetul creditorilor, precum si lipsa calitatii sale procesuale pasive, intrucat starea de insolventa a fost determinata de o alta persoana, respectiv, care a incheiat contractele ce au generat datoriile societatii.
Recurentul sustine ca cele 3 mijloace de transport despre care instanta de fond a retinut ca au fost folosite de SC F SRL, sunt proprietatea societatii debitoare, dar au fost date in pastrarea acestei creditoare in vederea unei viitoare compensari de datorii, care nu a mai operat. Autovehiculele respective au fost ulterior instrainate in cadrul procedurii colective. Paratul recurent nu contesta ca autoturismul cu numar de inmatriculare B-19- este in detentia SC SRL, in contul unor datorii scadente.
Mai arata ca partea din pasiv pentru care urmeaza a fi atrasa raspunderea organelor de conducere nu trebuie corelata cu totalul pasivului neacoperit, ci cu prejudiciul pricinuit averii debitorului prin fapta sa ilicita, in opinia sa nu lipsa de folosinta a acestor autoturisme a generat un pasiv de zeci de miliarde de lei vechi, ci raporturile contractuale deosebit de oneroase incuviintate de catre asociatul, nefiind dovedite in cauza elementele raspunderii civile delictuale.
Intimata SC F SRL a formulatintampinare, solicitand respingerea recursului, ca nefondat. Arata ca cererea sa a fost legal timbrata, fiind formulata odata cu actiunea principala, respectiv la 01.10.2004, toate cererile fiind formulate, de altfel, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2006 si intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 64/1995, modificata.
Mai arata ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului a fost avuta in vedere de instanta de fond si a fost respinsa in mod corect, ca neintemeiata, intrucat toate operatiunile economice ce au condus la declinul societatii debitoare au fost efectuate in timpul cat recurentul detinea functia de administrator, contractul de cesiune de parti sociale incheiat de parat cu numitul nefiind opozabil tertilor, pentru ca nu a fost inregistrat la Registrul Comertului, aspect recunoscut, de altfel, de catre parat. Mai mult, apararile paratului legate de acest contract au fost formulate abia la 18.01.2008, in conditiile in care cauza se afla pe rol din 01.10.2004.
Referitor la autovehiculele in cauza, intimata arata ca s-a aflat in detentia unui autocamion de 12 t si a unei izoterme TV, ambele predate lichidatorului judiciar. Al treilea autovehicul, marca, a fost instrainat de catre recurentul-parat, cu suma obtinuta din vanzare acesta achitand o datorie scadenta catre aceasta societate. Paratul nu a solicitat restituirea autovehiculelor anterior incredintate, ceea ce arata ca nu a avut nicio intentie sa le foloseasca in interesul societatii debitoare.
Recursul nu este fondat.
1. Cererea prin care s-a solicitat deschiderea procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare de debitoarea SC SRL, formulata in baza Legii nr. 64/1995 de creditoarea SC F SRL, a fost inregistrata la data de 01.10.2004 pe rolul Tribunalului București - Secția a VII a Comercială. Prin aceasta cerere creditoarea a solicitat si obligarea administratorului la suportarea pasivului societatii, in temeiul art. 124 din Legea nr. 65/1995.
La data de 11.10.2005 s-a inregistrat pe rolul aceleiasi instante cererea de atragere a raspunerii administratorului debitoarei formulata in temeiul disp. art. 137 alin. 1 lit. c si d din Legea nr. 64/1995 modificata si completata. Au mai solicitat atragerea raspunderii paratului si DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2, la data de 18.04.2006 si ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, la data de 25.05.2006, creditoarea SC F SRL reiterandu-si cererea si la data de 23.10.2006.
Asadar, cererea de deschidere a procedurii a fost formulata sub imperiul Legii nr. 64/1995, ca de altfel si cererile de atragere a raspunderii formulate de creditori, astfel incat Curtea va inlatura sustinerile recurentului privind lipsa calitatii procesuale active a creditorilor, aspect de care nu a inteles oricum sa se prevaleze in primei instante.
Este adevarat ca in cuprinsul noii legi a insolventei nu se regasesc norme tranzitorii exprese cu privire la aplicarea in timp a acestui act normativ. In aceasta situatie, se impune aplicarea principiilor de drept comun reglementate de Codul d e procedura civila, in particular tempus regit actum, precum si a dispozitiilor art. 725 alin. 4.pr.civ.
Regula privind aplicabilitatea imediata a normelor de procedura trebuie corelata insa cu principiul neretroactivitatii. Aceasta inseamna ca actele indeplinite anterior intrarii in vigoare a unei noi legi de procedura raman valabile, sens in care sunt si disp. art. 725 alin. 4.pr.civ.
In consecinta, Curtea retine ca si in situatia in care legea noua nu ii confera unui singur creditor, in mod individual, legitimare procesuala activa, intrucat cererea de atragere a raspunderii patrimoniale a fostului administrator a fost legal introdusa sub imperiul vechii legi (Legea nr. 64/1995), creditorii aflati in aceasta situatie in prezenta cauza au calitate procesuala activa.
2. Curtea constata ca recurentul a detinut calitatea de administrator al societatii debitoarei, ceea ce a determinat, de altfel, formularea cererii de atragere a raspunderii impotriva sa. Sustinerile acestuia potrivit carora administratorul de fapt al societatii a fost numitul nu pot determina instanta sa constate lipsa calitatii sale active, in considerarea disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu atat mai mult cu cat chiar recurentul recunoaste ca acel contract de cesiune invocat, prin care cesionarul devenea asociat majoritar, calitate in care ar fi angajat societatea in raporturi contractuale ce au condus la insolvabilitatea societatii, nu a fost inregistrat la registul comertului.
3. Răspunderea reglementată art. 138 din Legea nr.85/2006 este o raspundere personală, care intervine numai atunci când, prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, administratorul a contribuit la ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.
Astfel, pentru a fi angajata, trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale, care reies din art. 998-999.civ. caracterul special al reglementarii invocate in cauza constand in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa raspunda este facutain concreto,cerandu-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in masura in care au fost savarsite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in masura sa contribuie la ajungerea societatii debitoare in insolventa.
In cazul in care se solicita antrenarea raspunderii patrimoniale a administratorului societatii, chiar daca raporturile juridice stabilite intre acesta si societate sunt guvernate de dispoziiile art. 71 -72 din Legea 31/1990, raspunderea, in temeiul art. 138 alin.1 din lege nu se circumscrie raspunderii civile contractuale. In consecinta, raspunderea administratorului societatii debitoare va fi analizata ca raspundere delictuala pentru fapta proprie, situatie in care se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta prejudiciului, a faptei ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul reprezentat de cauzarea starii de insolventa, iar fapta sa fi fost savarsita cu vinovatie.
4. Potrivit disp. art. 138 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei sa fie suportata de membrii organelor de conducere daca acestia au utilizat bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu propriu sau in cel al unei alte persoane.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca in cauza au fost prezentate suficiente probe care sa formeze convingerea instantei in sensul savarsirii acestei fapte.
Astfel, intr-o prima etapa, administratorul desemnat nu a putut intra in posesia listei cu bunurile apartinand societatii debitoare, existand premisele intrunirii conditiilor cerute de art. 138 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 (a se vedea raportul intocmit de administrator cu privire la cauzele si imprejurarile ce au condus la aparitia starii de insolventa a debitoarei).
Ulterior, administratorul judiciar a aflat de la recurent ca 3 autovehicule ce apartin debitoarei au fost date in pastrare creditoarei SC F SRL, la cererea acesteia, in vederea stingerii obligatiilor prin dare in plata (operatiune care nu s-a materializat), iar un alt autovehicul al debitoarei se afla in posesia unei alte societati, SC SRL, neinscrisa la masa credala, in contul unei alte datorii (a se vedea raportul intocmit pentru termenul din 23.10.2006).
Din raportul de activitate intocmit la data de 18.01.2008 rezulta ca un autoturism marca cu numar de inmatriculare B 14 apartinand debitoarei a fost vandut de recurent pentru suma de aproximativ 40 milioane lei, bani cu care s-a achitat partial datoria pe care debitoarea o avea de creditoarea SC SRL, la dosar existand o chitanta in acest sens datata 15.03.2005.
Prin intampinare recurentul a sustinut ca un alt autovehicul, marca berlina 1310 cu nr. de inmatriculare B-93- a fost instrainata prin act sub semnatura privata la data de 16.06.2004 catre numitul, care a si achitat pretul acesteia, debitoarea emitand in acest sens factura nr. -/16.06.2004, in dosarul nr- al Judecatoriei Sectorului 2 B cumparatorul chemand in judecata societatea vanzatoare pentru obtinerea unei hotarari care sa constate vanzarea-cumpararea acestui autovehicul.
Paratul-recurent a recunoscut ca - - cu numar de inmatriculare B-94-, - cu numar de inmatriculare B-23- si TV cu numar de inmatriculare B-02- proprietatea debitoarei su fost date in pastrarea creditoarei SC SRL, in vederea unei viitoare compensari, care insa nu a mai operat. Paratul recurent sustine ca - numar de inmatriculare B-24- este in pastrarea lui, iar - numar de inmatriculare B-19- este in detentia SC SRL, in contul unor datorii scadente.
Curtea constata ca niciunul din cele 6 autovehicule proprietatea societatii nu a fost folosit pentru indeplinirea obiectului de activitate al debitoarei, care consta, asa cum sustine insusi recurenteul, in comertul cu produse din carne. Autovehiculele au fost puse la dispozitia unor terte persoane, fie in contul unor viitoare compensari de datorii, care nu s-au materializat, fie in contul altor datorii, fie instrainate, in final doar doua dintre acestea putand fi valorificate in procedura colectiva.
Intrucat nu s-au intocmit acte cu persoanele carora li s-au predat bunurile societatii, instanta constata ca nu s-a facut dovada de catre parat ca acele bunuri au fost folosite de terti in contul unor datorii. Mai mult, din dosar nu rezulta ca paratul ar fi incercat in vreun fel recuperarea acelor autovehicule, necesare pentru desfasurarea activitatii societatii, ci, din contra, a tins spre instrainarea acestora pentru achitarea datoriilor, fara o evidenta a tuturor operatiunilor efectuate in acest sens. Or, in aceasta situatie, Curtea apreciaza ca in mod corect instanta de fond a retinut intrunirea conditiilor cerute de art. 138 alin. 1 lit. a) din legea nr. 85/2006, bunurile societatii fiind folosite de parat in folosul unor alte persoane, contrar interesului societatii. Fapta administratorului a contribuit in mod evident la ajungerea societatii in stare de insolventa, autovehiculele nefiind folosite in indeplinirea obiectului de activitate, recurentul-parat nedovedind ca ar fi incercat recuperarea lor pentru a fi folosite in interesul societatii.
de cele expuse, recursul va fi respins, ca nefondat, in temeiul disp. art. 312.pr.civ. sentinta recurata urmand a fi mentinuta, ca legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.2256 din 24.04.2009 pronuntata de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SRL, SC F SRL, DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2010.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
GREFIER,
Red. jud. /2 ex.
Judecator-sindic -
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Președinte:Izabela DolacheJudecători:Izabela Dolache, Alina Pănescu, Cristina Scheaua
