Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1297/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1297R
Ședința publică de la 20 noiembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, împotriva sentinței comerciale nr.1803 /15.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - IDEAL SRL prin lichidator judiciar, și - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Având în vedere că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat judecata în lipsă, Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 27.11.2007 la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în cauza constituind obiectul dosarului nr- privind procedura insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006 derulată împotriva debitorului Ideal lichidatorul desemnat în cauză, A & A Consultants, a solicitat atragerea răspunderii pârâtului, administratorul debitorului pentru pasivul acestuia din urmă în limita creanțelor de 77.800,99 lei, în temeiul art.138 lit.c, d din legea menționată.
De asemenea, în cauză, prin raportul de activitate nr.3/15.04.2008, lichidatorul a solicitat închiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, cu dispunerea măsurilor de ordin procedural legal aferente închiderii procedurii.
Prin sentința comercială nr.1803 pronunțată la 15.04.2008 în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată cererea lichidatorului întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.c, d din Legea nr.85/2006, iar în baza art.131 din Legea menționată a dispus închiderea procedurii insolvenței în cauză, precum și măsurile de ordin procedural legal, aferente închiderii procedurii.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut, în principal, în primul rând în ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, că această cerere nu este întemeiată deoarece nu s-a dovedit în cauză că sunt îndeplinite condițiile legale, prevăzute cumulativ de lege pentru admiterea ei. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.c, d din Legea nr.85/2006, iar reclamanta trebuia să dovedească, potrivit art.1169 Cod civil, că pârâtul a săvârșit faptele prevăzute de dispozițiile respective. Din conținutul cererii rezultă că reclamantul s-a rezumat la invocarea unor aspecte teoretice privind angajarea răspunderii, fără să arate în concret faptele care s-ar încadra potrivit art.138 lit.a-g din Legea nr.85/2006 și dovada săvârșirii acestora. De asemenea, nu s-a dovedit legătura de cauzalitate dintre faptele pretinse și ajungerea debitorului în stare de insolvență.
În ceea ce privește închiderea procedurii, potrivit rapoartelor de activitate ale lichidatorului, debitorul nu deține bunuri în patrimoniu, în raport cu care să se justifice continuarea procedurii.
Împotriva acestei sentințe comerciale a declarat recurs creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B, în termen legal, solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva pârâtului.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că pentru atragerea răspunderii patrimoniale trebuie îndeplinite doar condițiile legale privind săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de art.138 lit.a-g și existența stării de insolvență a debitorului.
Nedepunerea de către debitor a declaraților privind obligațiile sale fiscale sau a documentelor contabile, constituie, în raport cu prevederile art.1, 5, 11 din Legea nr.82/1991, dovada în sensul neținerii contabilității în conformitate cu legea.
de cauzalitate dintre fapta săvârșită și starea de insolvență a debitorului rezultă din rapoartele de activitate ale lichidatorului. Pârâtul a omis cu bună știință să solicite declararea deschiderii procedurii insolvenței, culpa sa fiind prezumată.
Simplul fapt că pârâtul a dispus în interes personal continuarea activității debitorului în cauză, care era în măsură să conducă societatea la încetarea plăților, este suficient pentru atrage răspunderea patrimonială, nefiind nevoie să se probeze elementele ce compun răspunderea civilă. Pârâtul a intenționat și să ascundă modul în care au fost folosite bunurile debitorului, inclusiv disponibilitățile bănești.
Curtea a invocat și a pus în discuție din oficiu, în cauză, excepția lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B, cu privire la care, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, reține următoarele:
Dispozițiile art.138 alin.1, respectiv, alin.3 din Legea nr.85/2006, conferă calitatea, legitimarea procesuală activă pentru introducerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitorului doar, în principal, administratorului judiciar/lichidatorului și, în subsidiar, comitetului creditorilor.
Spre deosebire de prevederile legii anterioare în domeniul insolvenței, Legea nr.64/1995, creditorii nu mai au, în mod individual, calitate procesuală activă în ceea ce privește introducerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale. De asemenea, în cazul în care numărul prea mic de creditori existent în cauză împiedică constituirea în condițiile legii a comitetului creditorilor, creditorii existenți trebuie să solicite autorizarea judecătorului sindic pentru introducerea cererii de atragere a răspunderii, putându-se aprecia însă că vor avea calitate procesuală activă pentru declararea recursului dacă mai întâi și formulează efectiv cererea în discuție, în această ipoteză.
În speță cererea de atragere a răspunderii patrimoniale nu a fost formulată de către creditorul recurent ci de către lichidator împotriva pârâtului - administratorul societății debitoare, judecata în primă instanță limitându-se, în ceea ce privește cadrul procesual referitor la părți, doar la persoanele menționate. Prin urmare, chiar dacă în dosar creditorul-recurent a fost parte în procedura de insolvență vizând societatea debitoare, nu a avut această calitate și referitor la judecata cererii în atragerea răspunderii patrimoniale, situație în care, în raport cu prevederile art.149 din Legea nr.85/2006 referitoare la dreptul comun și lipsa unor dispoziții contrare în legea specială, nu este îndreptățit nici să formuleze recurs împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea respectivă, neavând calitate procesuală activă sub acest aspect.
În consecință, având în vedere considerentele arătate și considerând că excepția invocată este întemeiată, Curtea va admite excepția lipsei calități procesuale active a recurentei și va respinge recursul, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, împotriva sentinței comerciale nr.1803 /15.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații IDEAL prin lichidator judiciar, și, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Elena Mincu
I
Grefier,
Red.Jud. - 12.12.2008
Tehnored. - 16.12.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram, Elena Mincu
