Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 133/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 133/R/COM
Ședința publică din 28 ianuarie 2010
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.1382/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată RAPID T prin lichidator judiciar T, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea T lichidatorul judiciar al debitoarei intimate RAPID T.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea recursului declarat de recurentă ca fiind nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată către lichidatorul judiciar, în temeiul art.274 proc.civ.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1382/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a respins cererea formulata de creditoarea AVAS B cu privire la atragerea răspunderii personale patrimoniale a fostului administrator al SC SRL
În temeiul art.131 din Legea privind procedura enței, s-a închis procedura enței față de debitorul SC SRL, reprezentată de lichidator, cu sediul în T,-,. 1, Județ T, în contradictoriu cu creditorii Administrația Finanțelor Publice T si S
A dispus radierea debitorului SC SRL din registrul comerțului.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura enței, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura enței, a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de ență.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că la data de 22.10.2009 lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura enței debitorului SC SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului a faptului că nu au fost prezentate acte în termen legal conform art. 131 din Legea nr. 85/2006,
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea nr. 196/06.02.2008
Constatând că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura enței,
Constatând că notificarea a fost publicată și în ziarul "Evenimentul Zilei " din data de 14.02.2008, conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura enței.
In ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii personale patrimoniale a fostului administrator al SC SRL, cerere formulata de către creditoarea AVAS, judecătorul sindic constata următoarele:
Potrivit art. 138 din 85/2006 -ART. 138 (1) În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de ență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de ență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de ență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.
(2) Aplicarea dispozițiilor alin. (1) nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracțiuni.
(3) Comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor enței, persoanele culpabile de starea de ență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidară, cu condiția ca apariția stării de ență să fie contemporană sau anterioară perioadei de timp în care și-au exercitat mandatul ori în care au deținut poziția care ar fi putut cauza ența. Persoanele în cauză se pot apăra de solidaritate dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat ența sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat ența și au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lor la aceste decizii.
Cererea depusa de cate AVAS nu îndeplinește condițiile prev. de art. 138 alin. 3 din 85/2006 in sensul ca lichidatorul nu a omis sa indice in raportul asupra cauzelor enței persoana culpabila de starea de ența, deoarece arata ca la o prima vedere persoana culpabila ar putea fi administratorul societății.
Lichidatorul nu a formulat cerere de atragere a răspunderii administratorului deoarece nu a putut proba ca acesta ar fi comis cu intenție vreuna din faptele prevăzute la art. 138 din 85/2006.
Faptul ca nu au fost depuse la dosarul cauzei actele prevăzute de art.28 din 85/2006 nu poate duce la concluzia ca administratorul debitoarei a ținut o contabilitate fictiva, iar de la aceste premise si până la dovedirea stării de fapt nu a mai fost făcut nici un pas in sensul ca nici lichidatorul si nici creditorul AVAS nu a produs dovezi din care sa rezulte aceste lucru.
Nu poate fi reținuta culpa administratorilor atâta timp cit creditorul nu a depus la dosar nici o proba din care sa rezulte ca administratorii ar fi comis cu buna știința vreuna din faptele incriminate de art. 138 din 85/2006.
Este adevărat ca răspunderea membrilor organelor de conducere așa cum este reglementata de art. 138 din 85/2006 este o răspundere speciala, care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a acoperi pasivul debitoarei falite, tocmai de aceea nu se pot aplica prin analogie regulile de la mandat sau de la răspunderea contractuala.
Pe de alta parte, in nici un caz, in materia răspunderii membrilor organelor de conducere prevăzuta de art. 138 din 85/2006 culpa administratorului falitei nu se poate prezuma ci trebuie dovedita cu mijloace de proba.
Așa fiind, judecătorul sindic a respins cererea de atragere a răspunderii ca nedovedita.
In temeiul art. 131 din legea privind procedura enței a dispus încheierea procedurii enței, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Împotriva sentinței civile nr.1382/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere ale debitoarei, invocând art.304 pct.7 și 9 și 3041.proc.civ.
În motivele creditoarei se consideră că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau acestea sunt contradictorii ori străine de natura pricinii, că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât fostele organe de conducere sunt vinovate de fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 în raport de obligațiile administratorilor prevăzute în legea contabilității și a societăților comerciale.
Recurenta consideră că este o răspundere specială în condițiile în care a suferit un prejudiciu, iar orice faptă ilicită atrage și răspunderea personală a celui care a săvârșit-o, conform art.35 alin.(3) și (4) din Decretul nr.31/1954, iar în speță se aplică răspunderea contractuală unde culpa administratorului debitoarei este prezumată, potrivit art.1082 civ. raportat la art.138 din legea enței, trebuie apreciată în abstracto având în vedere că administratorul a acționat în numele unui mandat comercial.
Se mai invocă art.1080 alin.1 coroborat cu art.1600 civ. potrivit cărora devine operativ criteriul obiectiv care presupune compararea activității mandatarilor cu ai unei persoane diligente și constatând existența unui prejudiciu cu caracter cert și nerecuperat ar fi trebuit să se angajeze răspunderea civilă a fostelor organe de conducere ale debitoarei în condițiile art.138 din legea enței.
Debitoarea RAPID T prin lichidator judiciar Tad epus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului creditoarei și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând calea de atac a creditoarei conform motivelor invocate în scris și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea apreciază ca nefondat recursul pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat la fila 182 dosar sindic o cerere a cărui petit conține solicitarea către judecătorul sindic de a fi autorizată în condițiile în care nu s-a constituit comitetul creditorilor să formuleze o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere ale debitoarei care au cauzat starea de ență a debitoarei.
Ori, o astfel de solicitare poate fi formulată în condițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, când judecătorul sindic se impune să analizeze cerințele formale necesare unei astfel de cereri în concordanță cu dispozițiile amintite și care se referă la omisiunea administratorului judiciar sau lichidatorului de a indica persoanele culpabile de starea de ență a patrimoniului debitorului, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor amenință să se prescrie.
Instanța de fond a respins cererea de autorizare prin sentința atacată de către creditoare, și cu toate acestea motivele și criticile de recurs ale Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului se referă la elementele ce compun răspunderea patrimonială a fostelor organe de conducere, care trebuie analizate doar în condițiile art.138 alin.1 din Legea enței, în momentul în care Comitetul creditorilor sau un creditor singular a formulat însăși cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere ale debitoarei pentru una din faptele expuse limitativ în cuprinsul acestui alineat.
Însă creditoarea a omis că analiza condițiilor de atragere a răspunderii patrimoniale ca urmare a unei astfel de cereri este o etapă ulterioară celei prevăzute în art.138 alin.3 și se poate formula doar dacă judecătorul sindic la și autorizat pentru o astfel de cerere, ceea ce în speță nu s-a realizat ca urmare a respingerii solicitării de către judecătorul sindic.
Ca atare, recurenta creditoare trebuia să invoce motive ale căii de atac care să fie în legătură cu speța dedusă judecății și cu ipoteza din art.138 alin.3 cu care judecătorul sindic a fost sesizat, și prin urmare dispozițiile legale și argumentele din cererea de recurs nu se impun a fi analizate în aceste condiții și nici nu poate fi considerată admisibilă solicitarea în recurs a creditoarei de a se atrage în această fază răspunderea patrimonială, cât timp nu a fost autorizată nici să formuleze nici o cerere în acest sens.
Pe cale de consecință, văzând art.312 proc.civ. și art.8 din Legea nr.85/2006 se va respinge ca nefondat recursul creditoarei, cât timp nu există motive de casare sau de casare a sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.1382/22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă pe recurenta creditoare la 1785 lei cheltuieli de judecată către debitoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.12.02.2010
Tehnored 2 ex.12.02.2010
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud.
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Marian Bratiș, Cătălin
