Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1405/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1405
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, împotriva sentinței comerciale nr. 2391 din 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații -, și - FOOD SRL prin lichidator.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și intimatul, reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul intimatului depune la dosar întâmpinare care se comunică și recurentei, reprezentantul acesteia solicitând acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținut.
Apărătorul intimatului nu se opune acordării unui termen.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de recurentă pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, ca nefondată, fiind vorba de aceleași apărări ca și la instanța de fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii personale patrimoniale împotriva administratorilor statutari ai societății debitoare.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 01.04.2008 la Judecătoria Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în cauza constituind obiectul dosarului nr- privind procedura simplificată a insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006 deschisă împotriva debitorului - Food and SRL, singurul creditor în cauză, Administrația Finanțelor Publice Sector 1 B, autorizat potrivit dispozițiilor deciziei comerciale nr.58R/17.01.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, a solicitat să se dispună în temeiul art.138 alin.1 lit.c și d, atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și, administratorii societății comerciale debitoare, pentru pasivul acesteia în sumă de 15.185 lei.
De asemenea, prin cererea formulată în cuprinsul raportului de activitate depus de lichidatorul desemnat în cauză, s-a solicitat să se dispună închiderea procedurii insolvenței privind pe debitoarea - Food and SRL în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercială nr.2391 pronunțată la data de 05.05.2009 în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, a respins, ca nefondată, cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată în temeiul art.138 alin.1 lit.c și d și a dispus închiderea procedurii insolvenței în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 precum și celelalte măsuri de ordin procedural legal aferente măsurii închiderii procedurii în cauză.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut, în principal, că pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților pentru pasivul debitoarei, trebuie îndeplinite în mod cumulativ condițiile legale privind fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția. Potrivit relațiilor de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București pârâții au fost administratorii societății debitoare. Faptele ilicite în raport cu care poate fi atrasă răspunderea sunt expres și limitativ prevăzute de art.138 alin.1 lit.a-g din Legea nr.85/2006. În cauză s-a pretins săvârșirea de către pârâți a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit.c și d din lege.
Răspunderea poate fi atrasă doar dacă continuarea activității a fost dispusă în interesul personal al membrilor organelor de conducere, lipsind posibilitatea de obținere a unui profit real. Or, referitor la acestea, reclamanta a făcut doar susțineri generice referitoare la nerespectarea dispozițiilor referitoare la obligațiile ținerii contabilității și la omisiunii debitoarei de a solicita declanșarea procedurii insolvenței de îndată ce a observat iminența încetării de plăți, fără să se indice, în concret, elemente care să ducă la concluzia îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.138 alin.1 lit.c și Răspunderea poate fi atrasă pentru fapte anterioare, care au cauzat starea de insolvență, iar nu pentru omisiunea formulării cererii de deschidere a procedurii, care este ulterioară apariției insolvenței.
Faptul că accesoriile debitului sunt mai mari ca debitul însuși nu reflectă decât pasivitatea și incapacitatea creditorului bugetar de a recupera, la scadență, o creanță modică.
Împrejurarea că debitorul nu a depus la dosar sau la organele fiscale actele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe; mai mult, nedepunerea actelor la dosar nu avea cum să ducă la insolvența debitorului, fiind o faptă ulterioară acesteia. Oricum simplul fapt că pârâții nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii nu este în măsură să atragă răspunderea patrimonială a pârâților în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între faptă și starea de insolvență, iar în cauză reclamantul nu a dovedit nici existența acestui raport de cauzalitate.
De asemenea, în ceea ce privește închiderea procedurii, tribunalul a reținut că debitorul nu deține bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele și cheltuielile de administrare a procedurii, ceea ce atrage, în orice stadiu al procedurii.
Împotriva acestei sentințe comerciale creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 1 Bad eclarat recurs, în termen legal, solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorilor statutari ai societății debitoare.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, în raport cu prevederile art.304 pct.9 și.art.3041Cod procedură civilă, că în ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 alin.1 lit.c din lege, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să formuleze o cerere de deschidere a procedurii în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Or, reprezentanții debitoarei nu și-au respectat obligația legală menționată, continuând o activitate vădit nerentabilă și acordând prioritate interesului personal.
În legătură cu fapta prevăzută de art.138 alin.1 lit.d din lege, în cursul procedurii administratorii pârâți nu au pus la dispoziția lichidatorului documentele prevăzute de art.28 alin.1, contrar legii contabilității, în condițiile în care nu au probat, așa cum au susținut, că s-ar fi înregistrat la Registrul Comerțului, revocarea lor din funcția de reprezentanți ai debitoarei din anul 1996. Debitoarea nu a depus bilanțurile contabile din anul 2003, iar în lipsa acestora nu se poate cunoaște ce s-a întâmplat cu activele debitoarei, stocurile și dacă s-au recuperat creanțele și ce s-a întâmplat cu disponibilitățile bănești obținute.
Condițiile legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale au fost îndeplinite. Astfel, s-a dovedit săvârșirea de către pârâți a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit.c și d din lege. Prejudiciul cauzat creditorului se identifică cu insolvabilitatea societății debitoare. de cauzalitate între faptă și starea de insolvabilitate este vădită ținând seama de faptul că elaborarea situațiilor contabile în condițiile legii și depunerea acestora la instituțiile abilitate reprezintă o condiție subînțeleasă de funcționare în legalitate a societății comerciale, faptele pârâților fiind săvârșite cu intenție.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului în ceea ce îl privește ca nefondat deoarece a fost revocat din funcția de administrator încă din anul 1996, iar până la sfârșitul acestui an contabilitatea societății a fost ținută în conformitate cu legea. Susținerile creditorului reclamant în ceea ce privește săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 lit.c și d sunt nefondate, neprobându-se nici legătura de cauzalitate dintre aceste fapte și starea de insolvență a societății debitioare.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În raport cu prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, răspunderea patrimonială pentru pasivul debitoarei poate fi atrasă în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale privind existența faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre acestea și vinovăția. Legea are în vedere în mod cumulativ condițiile menționate precum și probarea de către reclamant a îndeplinirii lor în mod concludent în raport cu dispozițiile art.1169 Cod civil.
În ceea ce privește condiția referitoare la fapta ilicită, dispozițiile art.138 alin.1 din lege enumeră în mod limitativ faptele pentru care poate fi atrasă răspunderea patrimonială. Recurenta a invocat săvârșirea de către pârâți a faptelor prevăzute de artz.138 alin.1 lit.c și
Potrivit art.138 alin.1 lit.c, răspund pentru pasivul debitoarei pârâții care au dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit debitoarea la încetarea de plăți, adică la starea de insolvență.
Recurenta nu a fost în măsură să probeze în întregime elementele descrierii legale a faptei pretinse. Astfel, a susținut continuarea activității de către debitoare în condițiile în care aceasta prin reprezentanții săi avea obligația de a formula cererea de deschidere a procedurii în raport cu apariția stării de insolvență. Or, neîndeplinirea obligației respective este ulterioară apariției stării de insolvență, astfel că nu poate fi reținută ca existentă cerința determinării printr-o astfel de faptă a stării de insolvență. De asemenea, recurenta nu susține și nici nu probează în concret continuarea activității în interesul personal al pârâților.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 alin.1 lit.d din lege, recurenta a susținut săvârșirea de către pârâți a faptei constând în neținerea contabilității în conformitate cu legea, în primul rând prin prisma neîndeplinirii obligației de depunere la dosar a documentelor prevăzute de art.28 alin.1. Or, și neîndeplinirea obligației legale în acest sens este ulterioară apariției stării de insolvență, neputând cauza starea respectivă, iar referitor la nedepunerea evidențelor contabile la instituțiile abilitate în acest sens, această omisiune nu echivalează în fapt cu neținerea contabilității în condițiile legii în lipsa unor probe certe în acest sens, probe care nu au fost administrator de recurentă.
Oricum, în cazul în care s-ar fi probat săvârșirea faptelor puse în sarcina pârâtelor, în forma prevăzută de lege recurenta mai avea de dovedit, pe lângă prejudiciul produs și vinovăție, legătura de cauzalitate între fapte și starea de insolvență și aceasta în mod concret. Or, recurenta s-a rezumat sub acest aspect la formularea unor susțineri generale lipsite de consistență, ceea ce înseamnă că nu poate fi reținută îndeplinirea în mod cumulativ a condițiilor legale pentru atragerea răspunderii patrimoniale pentru pasivul debitoarei.
În consecință, având în vedere considerentele arătate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.2391 din 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - cu domiciliul în B,-, -.1,.3, sector 2, și cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocat " " în B,-,.4, sector 1, cu domiciliul ales în B,-,.B,.1,.2, sector 1, și - FOOD SRL prin lichidator cu sediul în B, șos. - -, nr.290,.4,.A,.9,.33, sector 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.10.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia
I
Grefier,
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 7
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram, Cosmin Horia
