Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 158/2008. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.158

Ședința Publică de la 4.02.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Cristina Scheaua

JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa

JUDECĂTOR 3: Georgeta

GREFIER - -

Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta COMITETUL CREDITORILOR prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6, împotriva sentinței comerciale nr.3487 din 26.09.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator judiciar GENERAL EXPERT, - INDUSTRIE SRL, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B și

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Curtea față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă potrivit art.242 punctul 2 proc.civ. constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.

CURTEA:

Asupra recursului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 3487/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de Administrația Finanțelor Publice Sector 6 B împotriva pârâtului În baza art. 131 alin.2 din Legea nr. 85/2006 a fost închisă procedura insolvenței împotriva debitoarei, în contradictoriu cu creditorii: INDUSTRIE, SECTOR 6, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 B și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ. S-a dispus radierea societății debitoare din registrul comerțului și notificarea sentinței de închidere a procedurii către pentru efectuarea mențiunii, precum și plata către lichidatorul judiciar GENERAL EXPERT a sumei de 2.345 lei din fondul special de lichidare prevăzut de art. 4 alin.4 din Legea nr. 85/2006.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că, prin sentința comercială nr. 1443/14.06.2006 s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și lichidare împotriva debitoarei, iar prin sentința comercială nr. 2552/18.10.2006 s-a dispus trecerea la procedura falimentului, ridicându-se dreptul debitoarei de a-și conduce activitatea și fiind desemnat lichidator judiciar. S-a mai arătat că, la data de 26.03.2007, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 6 Baf ormulat cerere de atragere a răspunderii împotriva administratorului societății debitoare G, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, cerere motivată în sensul că pârâtul a făcut să dispară unele documente contabile și nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, aspect reflectat de depunerea raportărilor contabile doar pentru anul 2004, precum și de bilanțurile contabile aferente aceleiași perioade.

Din analiza actelor dosarului, judecătorul sindic a reținut că pârâtul a deținut funcția de administrator al societății debitoare că se invocă antrenarea răspunderii pârâtului administrator al societății motivat de nedepunerea raportărilor contabile periodice, s-a precizat că evidența fiscală, așa cum este reglementată de Legea nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, se referă la registrele contabile și situațiile financiare anuale, care trebuie să reflecte întreaga activitate a societății și nu vizează nedepunerea diverselor declarații cu privire la obligațiile de plată către bugetul de stat, ce au doar rolul de a stabili cuantumul obligațiilor de plată și care sunt supuse unor sancțiuni distincte și nu pot favoriza ajungerea societății în stare de insolvență. Mai mult s-a reținut și faptul că, pe parcursul anului 2004, societatea debitoare a depus bilanțuri contabile la Administrația Financiară.

Instanța a considerat că nedepunerea la dosarul cauzei a actelor contabile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 nu echivalează obligatoriu cu faptul neținerii contabilității. Pentru a se reține că pârâta nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, s-a arătat că trebuie probate faptele administratorului prin care au fost încălcate prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 și că aceste nereguli ar fi cauzat insolvența societății debitoare, adică legătura de cauzalitate între fapta administratorului și starea de insolvență.

S-a arătat că sarcina probei incumbă celui care face o afirmație în fața judecății, iar legiuitorul nu instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere numai pentru nedepunerea la dosar a evidențelor contabile. Chiar în situația în care nedepunerea actelor contabile arătate ar echivala cu neținerea contabilității conform legii, s-a apreciat că nu s-au prezentat dovezi din care să rezulte condițiile prevăzute de dispozițiile art. 998-999.civ. respectiv legătura de cauzalitate dintre fapta invocată și prejudiciu. S-a constatat că nu se face dovada săvârșirii vreunei fapte din cele enumerate la art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 6 fiind neîntemeiată.

Față de inexistența unor bunuri în patrimoniul debitoarei, conform răspunsurilor la adresele emise de Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 6, în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei și, în baza art. 227 lit. e și a art. 260 alin.2 din Legea nr. 31/1990, radierea societății debitoare de la registrul comerțului.

Împotriva sentinței comerciale nr. 3487/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a declarat recurs în termen legal recurentul Comitetul creditorilor prin Administrația Finanțelor Publice Sector 6

Aceasta a criticat-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive de recurs, încadrate la dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. și art. 3041.pr,civ. redate în esență:

1) Din rapoartele de activitate depuse de lichidatorul judiciar și din evidențele fiscale ale instituției recurente a rezultat că societatea debitoare a depus bilanț contabil și celelalte raportări financiare lunare impuse de lege și declarațiile lunare doar pe anul 2004, ceea ce conduce la faptul că nu au fost respectate dispozițiile art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicată și ale art. 73 alin.1 lit.c și art. 73 alin.2 din Legea nr. 31/1990.

2) Raportul de cauzalitate dintre fapta culpabilă a administratorului debitoarei și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea în faliment a societății constă în nerespectarea și neaplicarea legii, prin aceea că intimatul administrator al debitoarei avea obligația legală de a solicita aplicarea prevederilor Legii insolvenței în termen de 30 de zile de la constatarea stării de insolvență și nu să dispună în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit persona juridică la încetare de plăți, precum și în neîndeplinirea obligației menționate la art. 185 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicată referitoare la depunerea situațiilor financiare anuale la registrul comerțului.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs expuse, se constată că nu este fondat.

Din raportul de activitate al lichidatorului judiciar rezultă că debitoarea a întocmit bilanț contabil pe anul 2004, așa cum rezultă de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, dar nu l-a depus la registrul comerțului. Totodată, administratorul societății debitoare nu a depus la dosar actele prevăzute de art. 28 din legea insolvenței, deși a fost notificat în acest sens.

Din faptul nedepunerii actelor contabile conform art. 28 din Legea nr. 85/2006 se poate prezuma săvârșirea de către administratorul societății debitoare a faptei prevăzute de dispozițiile art. 138 lit. d din lege, respectiv a faptei de neținere a contabilității în conformitate cu legea.

Dar, răspunderea administratorului societății comerciale aflate în insolvență în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere delictuală specială. ei presupune dovedirea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 998-999.civ. adică a existenței uneia dintre faptele ilicite enumerate de art. 138 din lege, a prejudiciului constând în starea de insolvență și nerecuperarea creanțelor de către creditorii din cadrul procedurii insolvenței, precum și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

Săvârșirea de către intimatul-pârât a faptei de neținere, în conformitate cu legea, a contabilității societății debitoare rezultă din nedepunerea de către acesta, la dosarul de faliment, a actelor contabile ale debitoarei.

Prejudiciul este dovedit prin intrarea societății debitoare în stare de insolvență și prin nerecuperarea de către creditori a creanței împotriva debitoarei în cadrul procedurii de insolvență.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, în mod întemeiat s-a reținut de către judecătorul sindic faptul că aceasta nu a fost dovedită.

Starea de insolvență a unei societăți comerciale poate avea o multitudine de cauze, iar neținerea contabilității conforme cu legea poate fi una dintre aceste cauze.

Ca urmare, trebuie dovedit că o anumită cauză pretinsă, în speță neținerea contabilității în conformitate cu legea, a avut ca efect intrarea societății în stare de insolvență.

Se constată că, în speță, așa cum a reținut judecătorul sindic, nu s-a făcut o asemenea dovadă, iar lichidatorul judiciar nu a dovedit cauza intrării debitoarei în stare de insolvență ca fiind neținerea contabilității conforme cu legea.

Nerespectarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicată și ale art. 73 alin.1 lit.c și art. 73 alin.2 din Legea nr. 31/1990 referitoare la obligația administratorului societății comerciale de a ține contabilitatea potrivit legii nu atrage automat răspunderea administratorului în condițiile art. 138 lit.d din Legea nr. 85/2006, fără a se dovedi îndeplinirea condițiilor acestor dispoziții legale speciale. Nerespectarea prevederilor legale menționate poate atrage răspunderea contractuală a administratorului societății, ca urmare a nerespectării obligațiilor legale și contractuale derivând din contractul de mandat.

Răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 este deci o răspundere delictuală specială a cărei antrenare presupune dovedirea îndeplinirii condițiilor referitoare la săvârșirea uneia dintre faptele ilicite prevăzute de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, a prejudiciului constând în starea de insolvență și nerecuperarea de către creditori a creanțelor în cadrul procedurii insolvenței și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, neîndeplinirea de către debitorul aflat în stare de insolvență a obligației legale prevăzute de dispozițiile art. 27 din Legea nr. 85/2006 de a solicita tribunalului să fie supus procedurii insolvenței în maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență nu face dovada raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită de neținere a contabilității în conformitate cu legea și prejudiciul suferit de către creditori prin nerecuperarea creanței. Nerespectarea obligației legale prevăzute de art. 27 din Legea nr. 85/2006 a insovenței este sancționată de lege prin prevederea de la art. 143 referitoare la infracțiunea de bancrută simplă.

Totodată, nedepunerea situațiilor financiare anuale la oficiul registrului comerțului este sancționată conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 cu dizolvarea societății comerciale și nu face dovada legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

Pentru considerentele arătate, se apreciază că recursul nu este fondat, astfel că, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta COMITETUL CREDITORILOR prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6, împotriva sentinței comerciale nr.3487 din 26.09.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator judiciar GENERAL EXPERT, - INDUSTRIE SRL, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 04.02.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

- ta

GREFIER,

ta

Red. /2 ex.

Președinte:Cristina Scheaua
Judecători:Cristina Scheaua, Alina Sekely Popa, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 158/2008. Curtea de Apel Bucuresti