Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 259/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.259/R/COM
Ședința publică din 20 martie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin Nicolae
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr.1328/JS/8.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- și de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1327/JS/8.11.2007 pronunțată de Tribunalul C S în același dosar, în contradictoriu cu debitoarea intimată, prin lichidator judiciar, creditoarele intimate C-S, Editura B, intimatul de pe lângă Tribunalul C-S, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în baza art. 242, al. 2.proc.civ. și nemaifiind alte cereri formulate și excepții invocate se reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1327/JS/08.11.2007, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr-, s-a respins cererea formulată de creditoarea Editura, pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtei, în calitate de fost administrator social al falitei
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că creditoarea reclamantă Editura nu are calitate procesuală activă de a promova o acțiune în răspundere patrimonială în sensul prevăzut de art. 138 din Legea 85/2006, întrucât o asemenea acțiune nu poate fi promovată decât de administratorul/lichidatorul judiciar.
Prin sentința comercială nr. 1328/JS/08.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, judecătorul sindic, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei, a dispus radierea debitoarei și a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura insolvenței.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin raportul final, care a fost afișat la ușa tribunalului la data de 21 septembrie 2007, de către lichidatorul judiciar s-a învederat că au fost notificați toți creditorii bugetari și, în raport de care au fost întocmite tabelul preliminar și ulterior tabelul definitiv al creanțelor admise împotriva averii debitoarei, precum a fost notificat și administratorul social al debitoarei societate comercială în persoana asociatului unic (fostă ), care s-a conformat prevederilor art. 28 din Legea nr. 85/2006, în sensul că a procedat la predarea către lichidatorul judiciar a tuturor actelor prevăzute de lege.
De către lichidatorul judiciar, prin același raport final se arată că de către debitoarea societate comercială, prin organele sale de conducere, contabilitatea acestei societăți a fost condusă în conformitate cu legea.
Din materialul probator administrat în dosarul cauzei, rezultă că în patrimoniul debitoarei societate comercială nu au fost identificate bunuri din a căror valorificare să se obțină fondurile corespunzătoare, atât pentru acoperirea cheltuielilor aferente procedurii insolvenței, cât și cele pentru îndestularea creditorilor care s-au înscris la masa credală a acestei debitoare societate comercială, până la concurența creanțelor ce au fost declarate și înscrise în tabelul definitiv al creanțelor admise împotriva averii debitoarei.
Potrivit raportului final, rezultă că în pricina comercială dedusă judecății, în sarcina persoanelor care au administrat și condus debitoarea societate comercială, persoană juridică, nu s-au reținut fapte de natura celor ce sunt prevăzute la art. 138 alin.1) din Legea nr. 85/2006, în raport de care să se dispună atragerea răspunderii persoanelor patrimoniale pentru acoperirea a unei părți a pasivului debitoarei societate comercială.
Astfel fiind, se constată că în cauză sunt întrunite cerințele prevăzute la art.131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței și, în consecință, s-a dispus închiderea procedurii falimentului a debitoarei societate comercială, precum și radierea acesteia din registrul comerțului.
Împotriva sentinței comerciale nr.1328/JS/8.11.2007, a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună casarea cu trimitere spre rejudecare a sentinței atacate, refacerea de către lichidatorul judiciar a raportului final și implicit obligarea lichidatorului de a proceda la convocarea Comitetului/Adunării Creditorilor falitei, în vederea supunerii la vot a oportunității formulării cererii de atragere a răspunderii persoanelor din fosta conducere a falitei culpabile de starea de insolvență a acesteia.
În motivare, recurenta creditoare arată că se impune atragerea răspunderii membrilor fostei conduceri a falitei, responsabili de insolvența societății, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 alin.1 lit.c) din Legea nr. 85/2006 (respectiv art. 137 alin.1 lit.c în vechea reglementare).
În acest sens, învederează instanței faptul că, potrivit teoriei și practicii juridice, în dreptul civil și în cel comercial, operează două reguli principale: prima, că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și respectiv că indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Astfel, AVAS a suferit un prejudiciu a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului.
În cazul de față, indiferent de faptul că administratorul falitei a încălcat din culpă (neglijență) sau cu intenție normele de drept care îi impuneau să solicite tribunalului, stabilirea stării de insolvență în termen de 30 de zile de la data apariției acesteia, sub sancțiunea răspunderii patrimoniale a acestora pentru prejudiciile produse creditorilor, acesta se face vinovat de încălcarea legii (art. 32 alin.1 și 2 din Legea nr. 64/1995 și ulterior art.27 alin.1 și 2), situație care corelată cu proasta administrare a debitoarei a determinat prejudicierea creditorilor.
Astfel, în condițiile în care lichidatorul nu s-a pronunțat în sensul încălcării normelor contabile de către administrator și nu a găsit lipsuri în gestiunea sau în contabilitatea societății, creditoarea-recurentă consideră că nu era necesar un administrator strălucit ca să întreprindă demersurile necesare stabilirii stării de insolvență a societății. ceea ce doctrina caracterizează drept minimă diligență și ceea ce art. 1080.civ. statuează: " ce trebuie să se pună în îndeplinirea unei obligații este întotdeauna aceea a unui bun proprietar".
Mai mult, având în vedere faptul că, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990 republicată, "obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat", instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 1540.civ.: "mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului". De asemenea potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază că mai multă rigurozitate.
Potrivit art. 374.com. mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie.
Învederează instanței de judecată faptul că răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
Aflându-se pe tărâmul răspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumată, potrivit art. 1082.civ. raportat la art. 138 din Legea 85/2006 republicată.
În cauză, răspunderea trebuie apreciată în abstractio, cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art. 1080 alin.1 civ. coroborate cu art. 1600.civ. devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activității mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordonează măsurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire socială.
Prejudiciul produs există, constând din însăși creanța AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
Art. 138 din Legea 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a uneia din faptele prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Pe de altă parte, deși era de datoria sa, în condițiile în care nu a înțeles să formuleze o cerere în temeiul art. 138, lichidatorul trebuia să convoace Comitetul/Adunarea creditorilor în vederea analizării oportunității formulării unei astfel de cereri de către Comitet/Adunare.
Împotriva sentinței comerciale nr. 1327/JS/8.11.2007, a declarat recurs creditoarea C-S, considerând că sentința atacată este netemeinică și nelegală, având în vedere dispozițiile art.138, alin.1, lit. d din Legea nr.85/2006.
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană, care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din următoarele fapte: d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea "
Pârâta debitoare, prin administratorul său, fostă, nu a depus documentele contabile la lichidatorul judiciar sau dosarul cauzei.
Lichidatorul nu a putut întocmi bilanț contabil de lichidare deoarece nu a deținut nici un fel de documente contabile.
Administratorul social nu a ținut evidența contabilă potrivit legii și nu a făcut dovada că ar fi ținut o asemenea evidență contabilă.
În consecință, este întrunită condiția prevăzută de dispozițiile art.138, alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006.
Recursul formulat de creditoarea AVAS este nefondat și va fi respins, pentru considerentele ce succed:
Judecătorul sindic nu are nici o competență în convocarea comitetului creditorilor și nici nu îl poate obliga pe lichidatorul judiciar să îl convoace, întrucât art. 17, alin. 2 din Legea 85/2006 arată că regula este întrunirea lunară a comitetului creditorilor iar atunci când este necesar se poate întruni și la cererea administratorului/lichidatorului judiciar sau la cererea a cel puțin doi dintre membri săi.
Așadar, acest text de lege nu instituie o obligație pentru practicianul în insolvență, ci doar o posibilitate de care poate sau nu să uzeze.
În speță, prin încheierea nr. 947/JS/07.06.2007, judecătorul sindic a desemnat comitetul creditorilor, format din DGFP C-S, AVAS și Inspectoratul Teritorial d e Muncă C-
De la data de 27.09.2007, când reprezentanta lichidatorului judiciar a afirmat în ședința publică, în prezența reprezentantului creditoarei recurente AVAS, că nu înțelege să formuleze cerere pentru atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator social și până la data închiderii procedurii insolvenței (08.11.2007) era suficient timp ca, văzând poziția lichidatorului judiciar de a nu promova o acțiune în atragerea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006, comitetul creditorilor să se întrunească și să decidă formularea cererii de autorizare la judecătorul sindic.
Chiar dacă nu era convocat de nimeni, totuși, conform legii, comitetul creditorilor trebuia să se întrunească lunar.
Pentru întrunirea comitetului, nu era necesară intervenția judecătorului sindic și nici a lichidatorului judiciar, astfel că nu poate fi acceptată cererea creditoarei recurente de a se casa sentința atacată și de a se dispune continuarea procedurii și obligarea lichidatorului judiciar să convoace comitetul creditorilor.
În consecință, nefiind promovată o cerere de antrenare a răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006, nu are nici un sens analizarea existenței condițiilor de antrenare a răspunderii, astfel că, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. recursul formulat de creditoarea AVAS va fi respins.
În privința recursului formulat de creditoarea DGFP C-S, împotriva sentinței comerciale nr. 1327/JS/8.11.2007, Curtea constată că este nefondat și va fi respins, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. pentru următoarele considerente:
Singurele critici aduse de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S sentinței atacate se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale personale a numitei, fost administrator social al debitoarei falite, însă aceste critici nu pot fi primite, întrucât, potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele enumerate de acest text de lege.
Legea 85/2006 reglementează expres persoanele care pot promova o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale, respectiv doar administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat în cauză, sau comitetul creditorilor dacă, în prealabil, a solicitat judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea, întrucât practicianul a omis să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori acesta a omis să formuleze acțiunea în răspundere împotriva persoanelor la care se referă alin. 1 al art. 138 și aceasta amenință să se prescrie.
În speță, cererea creditoarei Editura a fost respinsă tocmai pentru motivul că nu are calitatea de a formula o cerere pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere.
Atâta timp cât în speță exista un comitet al creditorilor și acesta nu a uzat de prevederile art. 138 din Legea 85/2006, pentru a cere autorizarea promovării unei cereri în atragerea răspunderii, niciunui creditor, acționând individual, nu i se poate recunoaște dreptul de a formula o asemenea cerere.
Deși nici unui creditor în procedura insolvenței nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoare falite, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare, a înțeles să modifice condițiile în care creditorii, prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului-sindic o astfel de antrenare de răspundere.
Condițiile promovării acțiunii civile sunt: existența unui drept, calitatea procesuală, interesul și capacitatea procesuală.
În speță, deși creditoarea DGFP C-S are interes, art. 138 din Legea 85/2006 nu îi conferă calitatea de a cere angajarea răspunderii persoanelor care au cauzat insolvența.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr.1328/JS/8.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Respinge recursul formulat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 1327/JS/8.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în același dosar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red./07.04.2008
Tehnored /07.04.2008/2 ex.
Instanță fond: Tribunalul C-
Jud. sindic
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae
