Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 276/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 276/
Ședința publică din 25 februarie 2010
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței civile nr. 825/JS/26.11.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată C, prin lichidator judiciar GRUP T și pârâtul intimat, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 242 alin. 2.proc.civ. se reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 825/JS/26.11.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, s-a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar împotriva pârâtului, cu domiciliul în C, str. -,. 6,. E,. 8, județ C-
În temeiul art. 129 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, s-a aprobat raportul final din data de 09 octombrie 2009, întocmit de către lichidatorul " " L, cu sediul în T, nr. 3, județ T, înregistrată în Registrul societăților profesionale al sub nr. 0244/2006 prin care s-a propus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC "" SRL, C, cu sediul în C,-, județ C-S, având - și înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J-.
În temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii falimentului a debitoarei SC "" SRL și radierea sa din Registrul Comerțului al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S de sub numărul de înmatriculare J-.
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, l-a descărcat pe lichidatorul-judiciar " " de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura insolvenței, de debitoare, de averea sa și de asociații debitoarei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că fapta de nedepunere a actelor și documentelor contabile a fost săvârșită după deschiderea procedurii insolvenței, fapt pentru care nu se poate dovedi culpa administratorului și raportul de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în faliment.
La dosarul de faliment nu există înscrisuri sau alte probe în acest sens pentru a confirma susținerile lichidatorului.
Sarcina probei incumbă celui care face o afirmație în fața judecății iar invocarea prevederilor art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 nu atrage automat răspunderea administratorilor, deoarece legiuitorul a prevăzut posibilitatea atragerii acestei răspunderi doar după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că prin fapta prevăzută de lege s-a contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență.
Răspunderea administratorului este o răspundere delictuală care, pentru a putea fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale conform art. 998-999 Cod civil.
Atragerea răspunderii personale trebuie fundamentată pe dovezi concludente și pertinente cauzei, pentru a se stabili existența faptei ilicite, prejudiciului, raportului de cauzalitate și vinovăției. În cauză nu este dovedită întrunirea cumulativă a acestor condiții.
Pentru aceste motive, judecătorul sindic a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul " " T, județul T, a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea, solicitând modificarea sa ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond obligarea pe administratorul social în persoana numitului, să plătească C-S suma de 64.091 lei, reprezentând obligații fiscale.
În motivare, a reținut că, prin sentința comercială nr. 825/JS/26.11.2009 pronunțată de Tribunalul C-S, s-a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, cu domiciliul în C, str. -,. 6,. E, AP. 8, județul C-
Consideră această sentință comercială netemeinică și nelegală, având în vedere următoarele considerente:
C-S are o creanță certă în sumă de 64.091 lei.
Din Raportul final întocmit de către administratorul judiciar desemnat în cauză rezultă că, deși administratorul judiciar a făcut toate demersurile necesare pentru a contacta membrii de conducere a societății în insolvență, în persoana numitului, acesta nu a luat legătura cu administratorul judiciar și nu a predat acestuia actele și documentele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Existența raportului de cauzalitate între faptele administratorului debitoarei și prejudiciu sunt de netăgăduit, fiind clară intenția administratorului prin faptele sale, de a conduce societatea la insolvență comercială și la imposibilitatea achitării creditorilor debitoarei.
In acest sens, reiterează faptul că, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990 republicată, "obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat", iar potrivit dispozițiilor art. 1540 Cod civil, mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului". De asemenea, potrivit art. 2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază cu mai multă rigurozitate.
În conformitate cu dispozițiile art. 374 din Codul comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie.
În conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 litera d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței:
(1) în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvența, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvența a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Este adevărat că, în speță, încă nu s-a constatat că fostul administrator nu a ținut o contabilitate, însă refuzul îndeplinirii obligației de depunere a documentelor contabile poate concura la ideea că, în cazul debitoarei, actele contabile nu au fost încheiate în conformitate cu dispozițiile legale.
Potrivit teoriei și practicii juridice, în dreptul civil și în cel comercial operează două reguli principale: prima că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și a doua, că, indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirilor depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabilă conform legii și de aop rezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanță, reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 litera c din Legea nr. 31/1990 republicata, rap. la art. 11 alin. 4 din Legea nr.82/1991 republicata.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 73 alin. 1 litera c din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru:
c) existența registrelor ținute de lege și corecta lor ținere și potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 82/1991 republicată:
"Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorilor. care au obligația gestionării patrimoniului".
În consecință, este întrunită condiția prevăzută de art. 138 alin. 1 litera d din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu, în baza art. 306, alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, urmând să-l respingă ca atare, având în vedere următoarele considerente:
Singurele critici aduse de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S sentinței atacate se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale personale a numitului, fost administrator social al debitoarei falite, însă aceste critici nu pot fi primite, întrucât, potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele enumerate de acest text de lege.
În conformitate cu alin. 3 al art. 138, comitetul creditorilor, sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea creanțelor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea în răspundere împotriva persoanelor la care se referă alin. 1 și aceasta amenință să se prescrie.
Lichidatorul judiciar GRUP, prin cererea înregistrată la prima instanță, a solicitat judecătorului-sindic din cadrul Tribunalului C-S, în temeiul art. 138, alin. 1, lit. d din Legea insolvenței, antrenarea răspunderii patrimoniale personale a foștilor administratori ai debitoarei, considerând că această normă este incidentă în speță deoarece pârâții nu au depus la dosar actele și documentele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, ceea ce poate duce la concluzia că au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Cu toate acestea, prima instanță a apreciat că cererea lichidatorului nu poate fi admisă deoarece răspunderea întemeiată pe articolul menționat, fiind o răspundere civilă delictuală, trebuie să fie îndeplinite toate condițiile generale ale acestei forme de răspundere civilă pentru ca persoanele prevăzute de acest text să răspundă cu averea persoană pentru datoriile societății pe care au condus-
În speță, deși lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului-sindic să dispună angajarea răspunderii patrimoniale personale a fostului administrator social al debitoarei falite, el nu a mai înțeles să declare și calea de atac prevăzută de lege împotriva soluției primei instanțe, ci doar creditoarea DGFP C-S a formulat prezentul recurs criticând hotărârea tribunalului sub acest aspect.
Norma cuprinsă în art. 73 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează doar faptul că acțiunea în răspundere aparține și creditorilor societății, care, însă, o vor putea exercita numai în condițiile prevăzute de actuala Lege a insolvenței.
Întrucât cererea de antrenare a răspunderii fostului administrator social al debitoarei nu a fost formulată de către creditoarea DGFP C-S, aceasta nu are dreptul de a critica, pe calea recursului, soluția dată respectivei cereri formulată de o altă persoană, în speță lichidatorul judiciar.
Cum în cauză practicianul în insolvență nu a declarat recurs împotriva soluției de respingere de către judecătorul-sindic a cererii sale întemeiate de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că recursul formulat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C- nu poate fi primit, astfel că el urmează să fie respins, conform dispozitivului ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței civile nr. 825/JS/26.11.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - DR. - -
GREFIER,
Red. /05.03.2010
Tehnored /05.03.2010/2 ex.
Instanță fond: Tribunalul C-
Jud. sindic a
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Dorin Ilie Țiroga
