Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA nr.52/C/2009 - R
Ședința publică
din 11 februarie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela Judecător
- - - Președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Băltărete Savina
- - - Grefier
S-a luat în examinare recursul comercial formulat de recurentul creditor domiciliat în O,-, - 49,.12 și recurentul pârât, domiciliat în O,-, - 49,.12 împotrivaSentinței nr. 795/F/2008 pronunțată la 09.10.2008 de Tribunalul Bihor în dosar nr-în contradictoriu cu ntimata debitoare SC SRL O,-, având J- și CUI R 56443 - prin lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ consilier, cu sediul în O, Parcul nr.11.1, intimatul pârât, domiciliat în O,-, - 35,.6, intimatul, domiciliat în O, B.5..12 și intimatul OFICIUL REGISU. COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Bihor, cu sediul în O,-, având ca obiect ANGAJAREA RĂSPUNDERII MEME. DE CONDUCERE (Legea nr.64/1995, art. 137).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul personal, intimatul pârât și intimatul, lipsă fiind celelalte părți din litigiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, nu este timbrat, nefiind achitată taxa de timbru în valoare de câte 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, intimatul a depus la dosar întâmpinare în 2 exemplare, după care:
Recurentul depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în valoare de câte 19,5 lei prin chitanțele seria - nr. - din 11.02.2009 și seria - nr. - din 11.02.2009 și timbre judiciare de câte 0,15 lei. INSTANȚA comunică un exemplar al întâmpinării depuse la dosar recurentului.
Recurentul solicită proba cu acte și depune la dosar concluzii scrise atât pentru el cât și pentru recurentul.
Intimatul solicită acordarea diferenței de onorariu pentru efectuarea expertizei.
INSTANȚA, nefiind excepții sau chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită, închide dezbaterile și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului și să se constate că suma solicitată de expert este prea mare.
Solicită și admiterea recursului formulat de.
Fără cheltuieli de judecată.
Intimatul arătă că la dosar există acte care dovedesc sumele pe care le-a încasat de la recurenți cât și faptul că intimatul a achitat suma care îi revenea pentru efectuarea expertizei.
Solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii instanței de fond, cu sumele stabilite de aceasta, dobânzile legale și cheltuieli de judecată conform actelor anexate și a întâmpinării depuse la dosar.
În replică recurentul susține că pentru prima parte a expertizei onorariul a fost achitat de către lichidatorul societății, expertul nerespectând dispozițiile instanței, în sensul că nu a depus actele solicitate, nu a depus actele în termenul stabilit de instanță, cauza judecându-se din anul 1999, iar expertiza s-a bazat pe un act normativ abrogat.
Intimatul lasă la aprecierea instanței soluționarea recursurilor; arată că el a depus toate actele, a achitat contravaloarea expertizei.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 795/F/2008 pronunțată la 09.10.2008, Tribunalul Bihor în temeiul art. 170 Cod Procedură Civilă raportat la art. 149 din Legea privind procedura insolvenței, a admis cererea formulată de expertul contabil și în consecință a obligat pe administratorii debitoarei O, reprezentată prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ CONSILIER, respectiv numiții și și pe creditorul contestator să plătească expertului contravaloarea diferenței de onorariu de expertiză în cuantum de 20.17,10 lei RON pentru răspunsurile la obiecțiunile intimaților și, reprezentând suma de 1749 lei RON stabilită conform decontului și notei de evaluare anexate la dosarul cauzei, actualizată cu indicele de inflație, astfel: - 767,30 lei RON; - 482,50 lei RON ȘI - 767,30 lei RON.
Pentru a pronunța această hotărâre, verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de expert și din oficiu conform art. 304 raportat la art. 3041și 306 Cod procedură civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, instanța de recurs a constatat că aceasta este netemeinică și nelegală.
Într-adevăr, prin Încheierea din 17.01.2006 judecătorul sindic a pus în vedere creditorului și administratorilor și să achite avans onorariu pentru expertul câte 2.000.000 Rol fiecare (fila 190 din vol.IV), avans pe care l-au achitat.
Dar potrivit art. 23 (1) din OG nr.2/2000 onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau specialistului.
Plata onorariului și decontarea altor cheltuieli, atunci când este cazul, cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice și contabile.
Din cererea înregistrată la dosar la 12.09.2007 (fila 314 din. IV) rezultă că expertul a solicitat instanței plata diferenței onorariu expertiză în cuantum de 12.550.000 lei (1.255 RON)+ 494 lei RON pentru răspunsurile la obiecțiunile intimaților și, în total 1.749 RON, conform decontului și notei de evaluare de la filele 323 și 324 din același volum.
Din considerentele sentinței recurate rezultă că judecătorul sindic n-a soluționat această cerere a expertului, reținând doar că intimații au fost obligați să plătească avansul onorariu expert și că diferența onorariu expert constituie cheltuieli de lichidare, dar nu s-a pronunțat asupra cuantumului onorariului definitiv și nici asupra persoanelor care vor fi obligate la plata diferenței.
În consecință în baza art. 312 (5) Cod procedură civilă raportat la prevederile art. 23 din OG nr.2/2000, instanța a admis ca fondat recursul, a casat sentința în parte și a trimise cauza aceleași instanțe pentru o nouă judecare a cererii expertului de stabilire a onorariului definitiv pentru expertiza tehnică judiciară efectuată de recurent și a persoanelor sau fondului din care se va suporta diferența onorariu expertiză.
Instanța de recurs a reținut că, cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Prin cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din 02.10.2008, expertul judiciar a solicitat instanței în sinteză achitarea diferenței de onorariu de expertiză contabilă, în cuantum de 2.017,10 lei RON de către cei care au solicitat expertiza, arătând că administratorul a precizat că este de acord să achite diferența de onorariu.
Lichidatorul judiciar a solicitat respingerea acțiunii față de debitoarea, solicitând achitarea onorariului de către persoanele care au solicitat expertiza, învederând instanței că expertul nu a fost incompatibil când a început expertiza.
Administratorul a solicitat respingerea cererii expertului, conform concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei, atât pentru, cât și pentru.
Rejudecând după casare, sub aspectul stabiliri onorariului de expertiză, instanța a reținut în fapt că, prin Încheierea din 17.01.2006 judecătorul sindic a pus în vedere creditorului și administratorilor și să achite avans onorariu pentru expertul câte 2.000.000 Rol fiecare (fila 190 din vol. IV), avans pe care l-au achitat.
Prin cererea înregistrată la dosar la 12.09.2007 (fila 314 din. IV) rezultă că expertul a solicitat instanței plata diferenței de onorariu expertiză în cuantum de 12.550.000 lei (1.255 RON) + 494 lei RON pentru răspunsurile la obiecțiunile intimaților și, în total 1.749 RON, conform decontului și notei de evaluare de la filele 323 și 324 din același volum.
În conformitate cu prevederile art. 23 (1) și (2) din OG nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, "onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau specialistului. - Plata onorariului si decontarea altor cheltuieli, atunci când este cazul, cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice și contabile."
În conformitate cu prevederile art. 170 cod procedură civilă, "Când s-a încuviințat o cercetare locală, expertiză sau dovadă cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviințare, să depună suma statornicită de instanță pentru cheltuielile de cercetare, drumul sau despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instanței."
Cum, potrivit textului legal anterior enunțat, sarcina depunerii onorariului de expertiză revine, ca regulă, părții care a propus proba, și față de considerentele de fapt expuse, instanța va admite cererea expertului, conform dispozitivului prezentei.
Referitor la susținerea administratorului, în sensul că, la data la care instanța a dispus efectuarea expertizei, respectiv 17.01.2006, expertul figura în evidențe în anul 2006 la categoria "contabili inactivi", conform documentului nr. 305din 22.03.2007 eliberat de, expertul nefiind înscris în Corpului, conform art. 19 lit. b din Ordonanța nr. 65 din 19.08.1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, cu modificările ulterioare, această susținere nu poate fi primită, deoarece documentul invocat menționează textual că "dl. figura în evidențele Corpului contabili și Autorizați din România, în anul 2006, la categoria experți contabili inactivi.", aspect care nu echivalează cu radierea acestuia din Corpului conform art. 38 alin. (1) și (2) din nr.OG 2/2000. privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, potrivit căruia, "Experții tehnici judiciari pot solicita radierea lor din evidența experților. Cererile vor fi adresate Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Ministerului Justiției. - Radierea din evidență a experților tehnici judiciari se dispune din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în caz de deces, în cazul în care au devenit inapți din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activității de expert, precum și în urma condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei."
De altfel, potrivit art. 22 alin. (1) și (2) din nr.OG 65/1994 actualizată, "Membrii Corpului Contabili și Autorizați au obligația să plătească cotizațiile profesionale. acestora pe o perioadă de un an atrage radierea din Corpului. - De asemenea, sunt radiați din evidență experții contabili și contabilii autorizați care au suferit o condamnare de natura celor prevăzute la art. 4 lit. c) sau la art.5 lit. c), ori au săvârșit abateri grave de altă natură, prevăzute în regulament, precum și cei care nu depun în contul bugetului statului, în termenul și la nivelul prevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la persoane fizice."
Împotriva acestei sentințe, în legal, au declarat recurs administratorii debitoarei, și, solicitând admiterea recursurilor, casarea sentinței și înlăturarea dispoziției de obligare a recurenților de la plata diferenței de onorariu expert.
În motivarea recursurilor se arată că expertizele efectuate de expertul nu au corespuns prevederilor legale, că acestea sunt incomplete, nerespectând perioada indicată de instanță și s-au efectuat pe baza unor documente incomplete.
Se mai arată că s-a ridicat excepția lipsei calității procesuale a expertului, deoarece la momentul dispunerii expertizei, acesta nu mai era membru al Camerei și nu mai putea efectua nici o expertiză.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul expert contabil a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și obligarea recurenților la plata onorariului de expertiză actualizat cu indicele de inflație și cu dobânzile legale.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut și instanța de fond, potrivit art.170 Cod Procedură Civilă, plata onorariului expertului revine părții care a propus efectuarea expertizei, în speță recurenților, și, acesta din urmă achitând o parte din diferența de onorariu.
Atâta timp cât instanța a fixat onorariul definitiv conform art.23 din OG nr.2/2000, susținerile recurenților că refuză plata pe motiv că expertiza este incompletă și efectuată neprofesional, nu pot fi primite.
Față de cele arătate, în mod corect instanța de fond i-a obligat pe recurenți la plata diferenței de onorariu de expertiză.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale a expertului, Curtea constată că prin Decizia nr. 128/C/09 aprilie 2008 CURȚII DE APEL ORADEAa fost admis recursul declarat de și s-a casat hotărârea Tribunalului Bihor trimițându-se cauza spre rejudecare, pentru ca judecătorul sindic să stabilească onorariul definitiv și persoanele care vor fi obligate la plata diferenței, această hotărâre fiind obligatorie pentru instanța de fond, astfel că nu se mai poate pune în discuție lipsa calității procesuale a expertului.
Cererea expertului intimat de a se acorda și despăgubirile legale nu poate fi avută în vedere de către instanță atâta timp cât acesta nu a declarat recurs.
Având în vedere cele expuse, recursurile urmează a fi respinse ca nefondate în baza art. 312 alin.1 Cod Procedură Civilă.
Cheltuielile de judecată solicitate de intimatul urmează a fi respinse, suma de 152.000 lei nefiind dovedită, iar suma de 300 lei este aferentă unor cheltuieli ce nu au fost utile și necesare soluționării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de recurentul creditor domiciliat în O,-, - 49,.12 și recurentul pârât, domiciliat în O,-, - 49,.12 împotrivaSentinței nr. 795/F/2008 pronunțată la 09.10.2008 de Tribunalul Bihor în dosar nr-în contradictoriu cu ntimata debitoare SC SRL O,-, având J- și CUI R 56443 - prin lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ consilier, cu sediul în O, Parcul nr.11.1, intimatul pârât, domiciliat în O,-, - 35,.6, intimatul, domiciliat în O, B.5..12 și intimatul OFICIUL REGISU. COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Bihor, cu sediul în O,-, pe care o menține în totul.
RESPINGE cheltuielile de judecată solicitate în recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Red. în concept D - 12.03.2009
Jud. fond
Tehnored. - 12.03.2009
2 exemplare
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Băltărete Savina, Marinescu Simona