Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 598/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 598
Ședința public din 16 aprilie 2009
Completul de judecat compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, împotriva sentinței comerciale nr. 1998/13.11.2008, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimat - SRL prin lichidator judiciar și intimatul pârât, având ca obiect angajarea rspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal fcut în ședinț public au lipsit prțile.
Procedur legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, vzând c s-a solicitat judecarea cauzei în lips, de ctre creditoarea recurent, instanța las cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința comercial nr. 1998/13.11.2008, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr- s-au respins cererile formulate de creditoarea Administrația Finanțelor Publice- și de lichidatorul judiciar FERM CONSULT, privind angajarea rspunderii patrimoniale pârâtului cu domiciliul în mun. T,-, jud.
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a închis procedura insolvenței faț de debitorul - SRL, cu sediul social în Mun. T,-,. 14, jud. T, J-, CUI -, reprezentat de lichidatorul judiciar FERM CONSULT, în contradictoriu cu creditor Administrația Finanțelor Publice-T, AVAS B și - SA - în insolvenț, reprezentat de lichidatorul judiciar ITM ANAGEMENT, s-a dispus radierea debitorului - SRL din registrul comerțului, în temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței a fost descrcat lichidatorul judiciar FERM CONSULT, de orice îndatoriri și responsabilitți cu privire la procedur, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, iar în temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lâng Tribunalul Timi pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenț.
Pentru a hotrî astfel, judectorul sindic a constatat c la data de 13.11.2008 lichidatorul judiciar FERM CONSULT, desemnat s administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat s se dispun închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului.
C procedura concursual a fost deschis prin sentința nr. 1077/17.11/2005 și s-au întocmit și comunicat notificrile în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, c notificarea a fost publicat conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței.
Având în vedere c nici unul din creditori nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii și acoperirii cheltuielilor administrative, se impune închiderea procedurii insolvenței.
Cu privire la cerere de antrenare a rspunderii patrimoniale a administratorului social formulat de creditoarea la termenul din 23.03.2006 și întemeiat pe art. 137 lit., c și d din Legea 64/95, în vigoare la acea dat, precum și cererea formulat de lichidatorul judiciar în același dosar, întemeiat pe art. 138 în raportul de activitate depus la termenul din 14.09.2006, ambele au fost considerate ca fiind neîntemeiate pentru urmtoarele considerente:
Creditoarea în cererea formulat invoc faptul c societatea nu a ținut contabilitatea și nu a depus declarații fiscale organului financiar, întemeindu-se în drept pe disp. art. 170 cod civil și învederând în fapt c fostul administratorul social a refuzat predarea contabilitții ctre administratorul judiciar și nici nu a depus actele contabile la organele fiscale.
În fond dup casare, la cererea lichidatorului judiciar a fost efectuat o expertiz contabil având ca obiectiv dac vreo fapt svârșit cu rea intenție de administratorul social a dus la falimentul debitoarei precum și condițiile contractului de credit încheiat cu C, legtura acestuia cu contractul de asociere în participațiune dintre - SRL și - SRL jud. C, cu detaliile trecute în cuprinsul raportului la pct. 1-6, expertiz completat cu rspunsul la obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B.
Conform raportului de expertiz astfel cum a fost completat, fostul administrator social nu a comis nici una din faptele prev. de art. 138 din Legea insolvenței ce ar fi dus la intrarea societții în insolvenț, expertul, studiind documentele privind asocierea în participațiune conform contractului nr. 6/03.04.1996 și contractul de asociere în participațiune din 01.12.1996, conchide c, ulterior încheierii contractelor debitoarea a obținut un credit de la SA suc. C în sum de 5.610.000.000 lei ROL din care s-au fcut plți de ctre asociatul - SRL în sum de 5.600.000.000 lei ROL, astfel c debitoarea falit nu a efectuat vreo plat care s o duc în stare de insolvenț.
Potrivit aceluiași raport, ob. nr. 3, beneficiarul sumelor împrumutate a fost asociatul debitoarei, - SRL, care a instituit și o ipotec de I în favoarea - SA asupra imobilului proprietatea sa, Ferma Zootehnic din loc. de
Concluziile raportului de expertiz expuse la cap. III arat punctual c nu se poate reține vreo fapt svârșit cu rea intenție de ctre administratorul social, care s cauzeze falimentul societții.
În rspunsul la Obiecțiunile AVAS expertul dezvolt obiectivul nr. 1, nr. 5 și nr. 6 învederând c în momentul asocierii și ulterior contractrii creditului între cele dou societți nu existau indicii cu privire la existența vreunui risc al afacerii întreprinse de acestea prin asociere și nici cu privire la partenerul de afaceri - SRL, de asemenea c pârâtul a efectuat demersuri pentru ca debitoarea - SRL s nu fie supus vreunui risc direct în cadrul asocierii, întrucât creditul a fost garantat cu active aparținând - SRL care a restituit și parte din credit, respectiv suma total de 463.500.000 lei reprezentând "plat dobând credit ".
Vzând concluziile raportului de expertiz anterior expuse, s-a constatat c cererea formulat de creditoarea prin declarația de creanț depus la 27.01.2006 cât și prin scriptul depus la 08.03.2006 este neîntemeiat, creditoarea bazându-se în drept pe art. 1170 Cod Civil dar fr face dovada în concret a unor fapte din cele prev. la lit. a, c și d ce au avut ca urmare intrarea societții în stare de insolvenț.
Pentru atragerea rspunderii patrimoniale ale persoanelor vinovate de ajungerea societții în stare de insolvenț, judectorul sindic apreciaz c se impune administrarea unui probatoriu complex, în vederea dovedirii comiterii faptelor prevzute la art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea insolvenței, dar și întrunirea condițiilor rspunderii civile delictuale prev. de art. 998-999 Cod Civil, respectiv stabilirea faptei comise, a prejudiciului cauzat, a vinovției, precum și legtura de cauzalitate dintre aceste fapte și starea de insolvenț a debitoarei.
Cum în speț astfel de dovezi nu au fost prezentate, judectorul sindic nu a putut reține culpa administratorului social faț de starea de insolvenț a debitoarei.
Cererea formulat de lichidatorul judiciar și întemeiat pe disp. art. 138 din Legea insolvenței, susținut oral de reprezentanții creditorilor, nu prezint, în concret, faptele comise de persoana a crei antrenare a rspunderii se solicit, nici temeiul în drept al fiecreia, astfel c susținerile din raportul de activitate din 14.09.2006, nu pot fi reținute de judectorul sindic.
De asemenea, motivat de lipsa actelor contabile ale debitoarei, lichidatorul a fost în imposibilitatea de a întocmi un raport privind cauzele și împrejurrile care au adus societatea în stare de insolvenț, cu indicarea persoanelor crora le-ar fi imputabil.
De altfel, în fond dup casare faț de concluziile raportului de expertiz contabil reprezentanta lichidatorului judiciar a lsat la aprecierea instanței atât judecarea cererii formulate de lichidatorul judiciar prin raportul su de activitate, cât și cererea formulat de creditoarea T.
Împotriva acestei hotrâri a formulat recurs creditoarea AVAS B, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii cererii de atragere a rspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere ale debitoarei.
În motive, creditoarea arat c, fiind îndreptat împotriva unei hotrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, recursul su nu este limitat la motivele prevzute de art. 304 Cod procedur civil, instanța de recurs având posibilitatea examineze cauza sub toate aspectele, conform art. 304 ind.1 Cod procedur civil, respectiv; când hotrâre nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau când cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 Cod procedur civil); când judectorul sindic a pronunțat o hotrâre cu aplicarea greșit a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedur civil).
Se arat c potrivit dispozițiilor art. 138 lit.d) din Legea 85/2006, rspunderea administratorilor se poate dispune dac "au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea".
Totodat trebuie menționat și faptul c potrivit art.138 lit. d din Legea nr.85/2006 simplul fapt c administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage rspunderea acestuia, deoarece nu exist posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum fost gestionat acesta, dac debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dac a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții,precum și felul în care administratorul folosit veniturile obținute.
În acest sens s-a artat faptul c potrivit teoriei și practicii juridice în dreptul civil și în cel comercial opereaz dou reguli principale: prima c rspunderea delictual opereaz pentru cea mai ușoar culp și a doua c indiferent de gravitatea vinovției obligația de reparare prejudiciului cauzat este integral, în sensul c cuantumul despgubirii depinde de cantitatea prejudiciului și nu de gravitatea vinovției.
În cazul de faț indiferent de faptul c administratorul falitului a înclcat din culp sau cu intenție normale de drept care îi impuneau ținerea corect a contabilitții și gestionarea cu atenție a patrimoniului și activitții, acesta se face vinovat de înclcarea legii (contabilitții în cazul de faț) situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabil conform legii și de a prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanț reiese cu claritate din dispozițiile art.73 alin.1lit.c și alin.2 din Legea nr.31/1990- Legea societților comerciale, ale art.11 alin.4 din Legea nr.82/1991 republicat - Legea contabilitții.
Se arat c potrivit dispozițiilor art. 73 alin.1 lit.c din Legea nr. 31/1990 republicat "administratorii sunt solidar rspunztori faț de societate pentru: c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere" și potrivit dispozițiilor art. 73 alin.2 "Acțiunea în rspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societții, îns aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment al societții".
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin.4 din Legea nr. 82/1991 republicat "Rspunderea pentru organizarea și ținerea contabilitții, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorilor care au obligația gestionrii patrimoniului".
Mai mult, având în vedere faptul c potrivit art. 72 din Legea 31/1990, obligațiile și rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, și c potrivit art. 1540 Cod civil, mandatarul este rspunztor nu numai pentru dol, dar și de culpa comis în executarea mandatului, precum și c potrivit alin. 2 al aceluiași ultim articol, conform cruia în cazul în care mandatul are caracter oneros, rspunderea mandatarului se apreciaz cu mai mult rigurozitate. De asemenea, potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, iar în speț administratorul nu a fcut dovada contrarie.
Se arat c rspunderea membrilor organelor de conducere ale societților ajunse în încetare de plți, așa cum este reglementat de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, este o rspundere special care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
AVAS a suferit un prejudiciu a crui existenț cert s-a stabilit prin constatarea de ctre judectorul sindic nu numai a faptului c societatea a ajuns în încetare de plți, ci și a împrejurrii c obligațiile faț de creditori nu pot fi pltite din averea debitorului.
Dispozițiile art.35 alin.4 din Decretul nr. 31/1954 prevd ca: "faptele ilicite svârșite de organele sale oblig însși persoana juridic, dac au fost îndeplinite cu prilejul exercitrii funcției lor. Faptele ilicite atrag și rspunderea personal a celui ce le-a svârșit, atât faț de persoana juridic, cât și faț de cel al treilea".
Aflându-se pe trâmul rspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumat, potrivit art. 1082.civ. raportat la art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicat, iar rspunderea trebuie apreciat in abstracto, cu mai mult rigurozitate, întrucât administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art.1080 alin.1Cod civil coroborate cu art.1600 Cod civil devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activitții mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordoneaz msurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire social.
Prejudiciul produs exist, constând în însși creanța cedat de CAS T ctre AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperat.
Art. 138 din Legea 85/2006 stabilește c, prin svârșirea de ctre administrator a uneia din faptele prevzute la acest articol, se va angaja rspunderea civil a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Examinând recursul astfel declarat, prin prisma motivelor invocate, a aprrilor formulate și potrivit dispozițiilor art. 304, 3041și 306 alin.2 proc.civ. Curtea de Apel constat c acesta este nefondat.
Judectorul sindic a pronunțat o hotrâre cu privire la respingerea cererilor de angajare a rspunderii patrimoniale a pârâtului, instituție cu referire la care de altfel s-a referit recurenta în motivele sale, îns se apreciaz c prin coroborarea art. 138 alin.1 și 3 din Legea nr. 85/2006, titularul principal abilitat de lege s formuleze o astfel de cerere este lichidatorul judiciar.
În condițiile în care a existat o astfel de cerere atât din partea lichidatorului judiciar cât și a unuia dintre creditori care îns au fost respinse și aceste prți nu au formulat calea de atac a recursului, creditoarea recurent AVAS B este lipsit de calitatea de a motiva recursul prin prisma instituției rspunderii patrimoniale a organelor de conducere.
Pe de alt parte, recurenta nu își motiveaz în fapt temeiul de recurs din art. 304 pct.7 proc.civ. pe care l-a invocat.
Pe cale de consecinț, vzând art. 312.proc.civ. și fr a se putea reține alte motive de modificare sau casare a hotrârii atacate, se va respinge recursul creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, împotriva sentinței comerciale nr. 1998/13.11.2008, pronunțat de judectorul sindic al Tribunalului Timi ș în dosar nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
- - - Dr. - - - -
GREFIER,
Red. MD./23.04.2009
Dact../23.04.2009
2 ex.
Prima instanț - Trib
Judector -
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș, Dorin
