Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 646/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 646
Ședința publică din 30 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței comerciale nr. 973/JS/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar IP Grup Reșița, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
În deliberare, constată că prin Încheierea comercială nr. 973/JS/11.12.2008 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului C-S, s-au respins obiecțiunile formulate de creditoarea DGFP C-S împotriva Raportului final al lichidatorului, s-a dispus aprobarea acestuia și în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL, radierea acesteia din registrul comerțului.
S-a mai dispus descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și plata către acesta a retribuției, precum și notificarea părților interesate.
În considerente, instanța a reținut că prin Raportul final, lichidatorul a arătat că nu i s-au predat documentele legale de către administratorul societății și nu se poate pronunța dacă sunt incidente prevederile din art. 138 ale Legii insolvenței față de necesitatea îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor unei răspunderi civile delictuale, față de care acesta a apreciat că, nefiind întrunite, nu se impune promovarea unei acțiuni de acest gen.
Că în speță nu a fost desemnat Comitetul creditorilor datorită numărului insuficient al acestora, însă atribuțiile au fost date de judecătorul sindic adunării creditorilor iar în acest context creditoarea nu a folosit dispozițiile din art. 138 alin.3, ci a formulat obiecțiuni la Raportul final unde nu a solicitat în mod expres autorizarea introducerii unei acțiuni în răspundere patrimoniale.
În cauză, deși creditoarea a invocat prevederile art. 138, nu a indicat în concret care sunt faptele săvârșite anterior deschiderii procedurii care să fi dus la insolvență, ci doar continuarea procedurii de lichidare cu măsuri care să ducă la recuperarea creanței.
Împotriva hotărârii a declarat în termen recurs creditoarea DGFP C-S care a solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se da posibilitatea Comitetului creditorilor de a solicita judecătorului sindic avizarea în vederea formulării cererii întemeiate pe art. 138 din lege, invocând art. 304 pct.9 proc.civ.
În motive, creditoarea consideră sentința ca fiind nelegală și netemeinică întrucât are o creanță față de debitoare și administratorul social nu a depus documentele contabile și nu a făcut dovada că a ținut evidența contabilă în conformitate cu legea, fiind aplicabile art. 138 alin.1 lit.d din Legea 85/2006 și art. 73 din Legea nr. 31/1990.
Întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat acțiunea în răspundere materială, ea putea fi formulată de Comitetul creditorilor conform alin.3, și întrucât procedura a fost închisă prematur, creditoarea a înțeles să formuleze obiecțiuni la raport, solicitând a se preciza dacă se impune atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori.
Lichidatorul judiciar a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii.
Examinând recursul promovat de creditoare prin prisma motivelor invocate în scris, Curtea reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, relativ la recursul declarat de creditoarea DGFP C-S, Curtea constată că în fața primei instanțe această creditoare a formulat doar obiecțiuni la raportul final întocmit de către lichidator, nemulțumită fiind de poziția acestui lichidator prin care s-a exprimat că nu are temeiuri pentru a introduce o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale personale a organelor de conducere ale societății debitoare. Totuși, creditoarea nu a formulat ea însăși o cerere de autorizare judecătorului sindic pentru a introduce o astfel de cerere în condițiile art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, pentru a valorifica propria pretenție la angajarea răspunderii patrimoniale a administratorilor. În absența unei astfel de cereri creditoarea nu poate prin omisio medio să solicite direct în calea de atac a recursului modificarea sentinței Tribunalului și pronunțarea Curții asupra acțiunii în răspundere patrimonială în sensul obligării organelor de conducere ale debitoarei la suportarea unei părți din pasivul debitoarei angajate în procedură.
Prin urmare, recurenta, cât timp judecătorul sindic a constatat că nu se întrunește Comitetul creditorilor și a dat posibilitatea acesteia să formuleze în nume propriu o astfel de cerere și nu a înțeles să beneficieze de această cale judiciară, nu poate cu prilejul căii de atac să invoce propria culpă ori să solicite cu prilejul recursului antrenarea răspunderii materiale.
Văzând art. 312.proc.civ. și art. 8 din Legea nr. 85/2006, se va respinge ca nefondat recursul creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței comerciale nr. 973/JS/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECPTOR
Dr. - - - - - Dr. -
GREFIER
RED./05.05.2009
Tehnored. /2 ex/08.05.2009
Prima instanță - Trib. C-
Judecător -
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Dorin Ilie Țiroga, Magdalena
