Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 934/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 934

Ședința Publică de la 15.06.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Cristina Scheaua

JUDECĂTOR 2: Alina Pănescu

JUDECĂTOR 3: Roxana Popa

GREFIER - - -

.

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, împotriva sentinței comerciale nr.829 din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B și SC SRL prin lichidator judiciar.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care se învederează că procedura de citare cu intimata a fost restituită cu mențiunea "destinatar mutat de la adresă".

S-a mai învederat totodată, că intimatul a depus la dosar, înaintată prin fax, întâmpinare.

Curtea face aplicarea dispozițiilor art.98 proc.civ. apreciind procedura legal îndeplinită cu intimata, constatând că partea avea obligația să aducă la cunoștința instanței prin petiție la dosar, schimbarea domiciliului sub pedeapsa neluării ei în seamă.

Întrucât recurenta a solicitat judecarea recursului și în lipsă potrivit art.242 alin.2 proc.civ. constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:

Prin sentința comercială nr. 829 din 16.02.2009 Tribunalul București Secția a VII-a Comercială a respins ca nefondată cererea formulată de Comitetul creditorilor, format din creditorii ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B în contradictoriu cu pârâții, și; a închis procedura insolvenței față de debitoarea SC SRL, a dispus notificarea sentinței de închidere și radierea societății debitoare din registrul comerțului, precum și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri cu privire la procedură și plata onorariului acestuia din fondul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.

În considerentele sentinței, judecătorul sindic a reținut că angajarea răspunderi speciale a administratorului debitoarei poate avea loc doar în condițiile dovedirii elementelor răspunderii civile delictuale, precum și cu dovedirea săvârșirii de către această persoană a vreuneia din faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006. Creditoarele SECTOR 5 și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, ce formau comitetul creditorilor, și-au întemeiat cererile pe dispozițiile art. 138 lit. d din lege. Judecătorul sindic a înlăturat susținerile creditoarei, apreciind că textul legal nu instituie o prezumție de culpă în sarcina administratorului pârât, dedusă din faptul nedepunerii situațiilor financiare anuale. În consecință, s-a apreciat că nu au fost dovedite elementele răspunderii civile delictuale, fiind reținut totodată că în măsura în care nu erau depuse aceste situații financiare, organele fiscale aveau obligația de a declanșa un control fiscal, precum și cea de a stabili prin estimare obligația de plată.

Pe fondul procedurii, judecătorul sindic a reținut că lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, învederând faptul că nu au fost identificate bunuri ori valori în patrimoniul societății din a căror valorificare să fie acoperite creanțele înregistrate. În consecință, s-a reținut incidența în cauză a dispoziției art. 131 din Legea insolvenței.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea insolvenței.

În motivare, recurenta a arătat că în mod greșit a reținut judecătorul sindic nedovedirea elementelor răspunderii civile delictuale, apreciind să s-a făcut dovada acestora, respectiv a prejudiciului - creanța astfel cum a fost înregistrată în tabel, fapta ilicită - nedepunerea situațiilor financiare și legătura de cauzalitate, reprezentată de dezinteresul manifestat de intimatul pârât în calitate de administrator pentru buna desfășurare a activității societății.

Mai susține recurenta că dispoziția art. 138 din lege instituie o prezumție legală, iar intimatul pârât nu a administrat probe ca să conducă la răsturnarea acesteia. De asemenea, arată că întrucât mandatul dat administratorului este unul oneros, acesta răspunde și pentru culpa comisă în executarea mandatului său, culpă ce constă în nerespectarea dispozițiilor legale privind depunerea situațiilor financiare.

Deși legal citat, intimații și nu s-a prezentat la termenele acordate și nu a depus întâmpinare.

Prin întămpinare, intimatul a solicita respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca fiind legală și temeinică sentința pronunțată de judecătorul sindic, menționând totodată că în luna iunie 2002 cesionat părțile sociale deținute la societatea debitoare, el retrăgându-se astfel din societate.

Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, se apreciază că recursul nu este fondat.

Astfel, se reține că în mod corect a apreciat judecătorul sindic cu privire la nedovedirea elementelor răspunderii civile delictuale. În speță, recurenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 ce sancționează fapta de a nu ține evidența contabilă în conformitate cu legea, de a ține o contabilitate fictivă ori de a face să dispară unele acte contabile. Recurenta a invocat un singur aspect, și anume faptul că nu au fost depuse situațiile financiare anuale la organele fiscale. Dar, acest aspect nu este de natură a atrage răspunderea administratorului, nefiind echivalent cu situațiile premisă reglementate de textul legal.

Din această perspectivă în mod corect a reținut judecătorul sindic că nedepunerea situațiilor financiare anuale nu a fost avută în vedere de legiuitor ca motiv pentru angajarea răspunderii administratorului, câtă vreme a instituit alte reguli pentru rezolvarea acestei situații. Se are în vedere că organul fiscal avea obligația de a declanșa un control de fond la societate și de a calcula obligațiile fiscale prin metoda estimativă, pentru a emite titlul executoriu și pentru a proceda la executarea silită a societății. În consecință, față de aceste obligați reciproce ale societății și organului fiscal, se reține că nedepunerea situaților financiare anuale nu poate constitui motiv suficient pentru angajarea răspunderii intimatului.

Deci, se reține că recurenta nu a dovedit fapta pe care o impută intimatului administrator.

Pe de altă parte, se reține că recurenta nu a făcut nici dovada legături de cauzalitate, cerută de răspunderea civilă delictuală. Din actele dosarului rezultă că față de societate a fost deschisă procedura de insolvență nu ca urmare a faptului că aceasta nu a mai făcut față datoriile sale exigibile, ci ca urmare a faptului că nu a procedat la schimbarea certificatului de înmatriculare cu noul certificat conținând codul unic de înregistrare, în aplicarea Legii nr. 359/2004.

Nu poate fi reținută susținerea recurentei în sensul instituirii unei prezumții legale în sarcina intimatului administrator, textul legal stabilind că va fi angajată răspunderea persoanei care, printr-una din faptele enumerate de lege, a cauzat starea de insolvență a debitoarei, deci, textul impune dovedirea faptei ce a determinat (cauzat( starea de insolvență a societății, nefiind instituită, așa cum susține recurenta, o prezumție legală în acest sens.

Este înlăturată și susținerea cu privire la analizarea răspunderii intimatului din perspectiva mandatului comercial cu titlu oneros, fiind reținut că o asemenea analiză poate fi efectuată doar în relația administratorului - mandatar cu societatea - mandant, iar nu în relația cu terții creditori ai societății.

Față de considerentele reținute și apreciind că sentința pronunțată de judecătorul sindic este legală și temeinică, în baza art. 312.pr.civ. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 în contradictoriu cu intimații, și, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B și SC SRL, prin lichidator judiciar împotriva sentinței comerciale nr. 829 din 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red. RP/2ex.

09.07.2009.

Jud. fond

Tribunalul București Secția a VII-a Comercială.

Președinte:Cristina Scheaua
Judecători:Cristina Scheaua, Alina Pănescu, Roxana Popa

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 934/2009. Curtea de Apel Bucuresti