Anulare hotarare aga Spete. Decizia 397/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 397/R-COM
Ședința publică din 10 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de lichidator GRUP, cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.18, jud.V, împotriva sentinței nr.1580/C din 22 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați-pârâți fiind SRL prin administrator G, cu domiciliul în Rm.V,-, -7/2,.A,.19, jud.V și, domiciliat în comuna, sat, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta prin avocat și avocat pentru intimata SRL, lipsă fiind intimatul.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatului.
Apărătorul intimatei solicită încuviințarea probei cu acte, respectiv documentația de achiziție a autoturismului, pentru a se verifica suma stabilită de expert, sens în care solicită un nou termen de judecată.
Apărătorul recurentei apreciază că nu este necesar a se mai acorda termen, întrucât este vorba de un autoturism second hand, pe care expertul nici nu l-a identificat, iar recurenta nu contestă suma stabilită.
Instanța respinge cererea de amânare, ca neîntemeiată, deoarece intimata a avut posibilitatea depunerii tuturor actelor până la acest termen.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului, așa cum a fost motivat, modificarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii acțiunii, fiind îndeplinite condițiile art.80 alin.1 lit.b și c din Legea nr.85/2006.
Apărătorul intimatei SRL depune concluzii scrise pe care le susține și oral, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 17 ianuarie 2008 s-a înregistrat cererea formulată de reclamantul Grup Rm.V, împotriva pârâților Rm.V și -, solicitându-se anularea facturii fiscale seria - XIV nr.-/19 ianuarie 2005, încheiate de acești pârâți și obligarea la restituirea bunului dobândit - autoturism - an fabricație 1999, -.
În motivarea cererii, reclamanta a precizat că la data de 27 septembrie 2007, s-a deschis procedura insolvenței și a fost desemnat administrator judiciar Grup Rm.
La data de 19 ianuarie 2005, această pârâtă a înstrăinat numitului - un autoturism, an de fabricație 1999, -, cu suma de 2.000 lei, dar prețul acestui bun a fost subevaluat și înstrăinarea bunurilor s-a făcut cu intenția părților de a sustrage bunurile de la urmărirea creditorilor.
Prin sentința nr.1580/C din 22 decembrie 2008, Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamant, reținând următoarele:
Prin factura de la fila 3 dosar, Rm.V a înstrăinat un autoturism pârâtului, cu suma de 2.000 lei.
Acest bun a trebuit să fie reparat, astfel cum a precizat pârâtul la fila 14 dosar, iar la ora actuală este vândut unei alte persoane.
Din expertiza tehnică de la fila 30 dosar, rezultă că autoturismul nu a putut fi identificat, nemaifiind în proprietatea pârâtului (fila 32 dosar). Valoarea sa a fost stabilită în mod teoretic de expert, la fila 35 dosar, însă nu poate fi relevantă, atâta timp cât vehiculul nu a fost văzut de expert.
Pe rolul Tribunalului Vâlcea au fost cel puțin 15 dosare de anulare a actelor de vânzare-cumpărare cu un asemenea obiect.
Instanța de fond a reținut că, în cauză nu sunt îndeplinite, însă, dispozițiile art.80 alin.1 lit.b și c din Legea nr.85/2006, pentru că nu s-a făcut dovada că părțile au avut intenția de a sustrage bunurile în litigiu de la urmărirea creditorilor.
Pârâta a fost determinată de o situație financiară dificilă pentru a lua măsura vânzării autoturismelor (circa 20 în toate dosarele existente pe rol). Astfel, din tranzacția ce a făcut obiectul sentinței nr.5926/2005 pronunțată de Judecătoria Rm.V, rezultă că în 2004 V i-a impus pârâtei restituirea integrală a unui împrumut în euro, iar în anii 2004 și 2005 au fost vândute aceste bunuri. Prețul bunurilor a fost depus în contul pârâtei (extras de cont din 20.01.2005).
Pentru aceste considerente cererea reclamantei a fost respinsă, ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, în termen legal, de către lichidatorul judiciar GRUP Rm.V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că:
- în mod greșit, instanța de fond a respins cererea ca nefondată, pronunțând o hotărâre nelegală, prin interpretarea eronată a dispozițiilor Legii nr.85/2006, respectiv a art.80 alin.1 lit.b și c, care prevăd expres inițierea de acțiuni în anularea actelor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terți, când prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori ori de a le leza în orice fel drepturile, cazul în speță;
- în mod greșit, s-au apreciat concluziile raportului de expertiză, referitoare la preț, dimpreună cu reținerea dificultăților financiare în care s-a aflat debitoarea. Or, atâta vreme cât probatoriul administrat evidențiază contrariul celor susținute, se impunea anularea actelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod fraudulos.
Ca atare, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii sale.
Examinând recursul, prin prisma criticilor aduse, în temeiul invocat, dar și sub toate aspectele, conform art.3041Cod procedură civilă, curtea reține că acesta este fondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Într-adevăr, potrivit art.80 alin.1 lit.a și b din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar; b) operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
În speță, așa cum rezultă din concluziile expertizei contabile dispuse în cauză, bunul mobil, autoturism marca a fost înstrăinat, la data de 19 ianuarie 2005, numitului, la prețul de 2.000 lei.
Deși, acest bun nu a putut fi identificat, datorită faptului că pârâții au refuzat prezentarea la convocare, expertul, pe baza estimărilor medii, în raport de vechimea bunului, respectiv de 6 ani la data vânzării, a stabilit că valoarea sa actuală este de 10.407 lei, iar valoarea autoturismului la data tranzacției era de 13.187 lei.
Ca atare, se constată că actul încheiat de cei doi pârâți se încadrează în dispozițiile art.80 alin.1 lit.b din lege, având în vedere că prețul încasat de debitorul falit, în intervalul celor trei ani anteriori intrării în faliment, este vădit mai mic decât valoarea autoturismului reieșit din patrimoniul său. Dacă valoarea acestui bun ar fi fost alta decât cea constatată de expert, susținerile intimaților-pârâți ar fi putut constitui argumente în aprecierea unei vânzări legale, al cărei scop nu a fost sustragerea de la urmărirea celorlalți creditori.
Nici justificarea vânzării, ca urmare a necesității obținerii de lichidități pentru acoperirea creditelor nu poate fi primită, textul de mai sus statuând că acțiunea în anulare poate fi inițiată fără vreo altă condiționare, importantă fiind dovada dezechilibrului prestațiilor.
Or, în cauza de față, argumentele recurentului-reclamant sunt în limitele textului menționat, necontestate cu probe pertinente de intimații-pârâți, aspect ce îndreptățește critica vizând greșita interpretare și aplicare a acestuia de către instanța de fond.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile Legii nr.85/2006, urmează să admită recursul, să modifice în tot sentința, în sensul că va admite acțiunea și va anula actul de vânzare-cumpărare efectuat prin factura fiscală nr.- XIV nr.-/19 ianuarie 2005 și va obliga pe cumpărătorul să restituie bunul ori, în lipsa acestuia, să plătească suma de 13.187 lei, conform raportului de expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de lichidatorul GRUP, împotriva sentinței nr.1580/C din 22 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați-pârâți fiind prin administrator G și.
Modifică în tot sentința de mai sus, în sensul că admite acțiunea formulată de lichidator și anulează actul de vânzare-cumpărare efectuat prin factura fiscală seria - XIV nr.-/19.01.2005, obligând cumpărătorul să restituie bunul ori, în lipsa acestuia, să plătească suma de 13.187 lei, conform raportului de expertiză.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./27.04.2009
GM/4 ex.
.fond:
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță
