Anulare hotarare aga Spete. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 93
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 11/ cam. cons. din 11 martie 2009 a Tribunalului Iași, Secția comercială și contencios administrativ, avînd ca obiect acțiune în anulare hotărîre AGA.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din 19 octombrie 2009, susținerile părților prezente la acel termen fiind consemnate în încheierea de ședință, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- din lipsă de timp pentru deliberări, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 26 octombrie 2009, cînd
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința civilă nr. 11/cam. cons. din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția comercială și contencios administrativ s-a respins cererea de suspendare executării hotărârii adunării generale acționarilor "" nr. 16 din 16.12.2008.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B,-,.3, sector 1,reprezentat de Cabinet de Avocat cu sediul în B,-,.3, sector 1,prin avocat în contradictoriu cu pârâta "" cu sediul în I,-, județul I, având ca obiect anularea acestei hotărâri.
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtă sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr- reclamantul chemat în judecată pe pârâta "" solicitând anularea hotărârii adunării generale acționarilor societății pârâte nr. 16 din data de 16.12.2008 și suspendarea executării acestei hotărâri până la momentul soluționării irevocabile cererii.
În motivare s- arătat că la data de 16.12.2008 avut loc societății pârâte, cu următoarea ordine de zi:
- Aprobarea repartizării profitului firmei aferent anilor 2006 și 2007, după cum urmează:
- anului 2006 - reinvestire;
- anului 2007 - 10% dividende și 90% reinvestire.
- Aprobarea prelungirii liniei de credit în valoare de 250.000 de euro contractată de de la Bank cu încă 1 an.
- Aprobarea schimbării sediului social al AD, din B-dul - nr. 10 în B-dul - nr. 43, precum și deschiderea unui punct de lucru în str. - nr. 40 tr. I A, jud. pentru firma AD, firma având calitatea de asociat al firmei AD deținând un număr de 8 părți sociale din totalul de 20 și cotă de participare la beneficii și pierderi de 40%.
- Întocmirea și redactarea unui act constitutiv actualizat pentru AD, care să cuprindă toate modificările intervenite, potrivit art. 204 alin.4 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
- Împuternicirea domnului pentru semnarea din partea a hotărârii adunării generale asociaților AD, actului constitutiv reactualizat, precum și celorlalte acte și documente necesare pentru opera modificările necesare la Registrul Comerțului
- Diverse.
Primul punct al ordinii de zi, privind repartizarea profitului aferent anilor 2006 și 2007 a fost aprobat cu opoziția reclamantului și altor acționari, și cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la repartizarea și plata dividendelor cuvenite acționarilor în raport de cota de participare la capitalul social.
Astfel, cu privire la reinvestirea profitului aferent anului 2006 au votat pentru acționarii, și, iar împotriva reclamantului - și. În aceste condiții s- luat decizia de se reinvesti profitul anului 2006 cu majoritate de 75% din totalul capitalului social.
Pentru anul 2007 s- supus la vot decizia de fi repartizat 10% din profitul firmei sub formă de dividende iar 90% să fie reinvestit. Au votat pentru, și și împotriva, și reclamantul.
Potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 12 din Actul Constitutiv al pârâtei, acțiunile conferă posesorilor lor drepturi egale, respectându-se pentru fiecare deținător următoarele:
a) dreptul la dividende stabilit în funcție de numărul de acțiuni deținute:
b) controlul asupra evidențelor și registrelor contabile;
c) dreptul de fi informat asupra activității societății;
d) dreptul de a se retrage din societate
Potrivit dispozițiilor art. 67 din Legea 31/1990 "(1) Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend.
(2) se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale acționarilor care aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat nu s- stabilit dobândă mai mare.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) plătite contrar dispozițiilor alin.(2) și (3) se restituie, dacă societatea dovedește că asociații au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.
(5) Dreptul la acțiunea de restituire dividendelor, plătite contrar prevederilor alin. (2) și (3), se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
(6) care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel".
Astfel, în răstimpul prevăzut de lege și anume în perioada de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat, trebuiau distribuite, mai mult chiar achitate dividendele cuvenite. Bilanțul contabil aferent anului 2007 fost aprobat de acționari prin hotărârea nr. 1469/27.03.2008.
Creanța reclamantului asupra dividendelor este născută și scadentă înainte de data momentului convocării adunării generale în discuție, așa cum rezultă din situația financiară anuală aferentă exercițiului financiar încheiat pentru anii 2006 - 2007, din care rezultă faptul că plata urma se realiza la termenul stabilit de adunarea generală asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.
În concluzie, din situația financiară aferentă anilor 2006 - 2007, este evident faptul că dreptul de creanță al reclamantului este născut înainte de convocarea adunării generale din 16 decembrie 2008, neputând fi reinvestite dividendele fără acordul expres al reclamantului, întrucât partea de profit reprezentând dividende aferente anilor 2006 - 2007 nu mai aparțineau societății, fiind transferate de drept în patrimoniile acționarilor.
Celelalte puncte pe ordinea de zi au fost aprobate cu votul acționarilor, reprezentând 75% din totalul capitalului social. Reclamantul - și au votat împotrivă, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin.7 și 8 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Astfel, convocarea adunării generale trebuia să cuprindă menționarea explicită tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării, ceea ce nu se verifică nici în textul convocării și nici măcar în cuprinsul procesului verbal al adunării generale. În acest context este evident că nu se putea da un vot pozitiv chestiunilor cuprinse la punctele 2-5 pe ordinea de zi fără a avea minimă informare cu privire la motivarea modificărilor propuse.
Pârâta fost reprezentată în instanță prin avocat care declarat că nu înțelege să formuleze întâmpinare.
În dovedirea propriilor susțineri părțile au depus la dosar o serie de acte.
În ceea ce privește cererea de suspendare executării hotărârii adunării generale a acționarilor instanța apreciază că este neîntemeiată urmând o respinge.
Potrivit dispozițiilor art. 133 din Legea nr. 31/1990 cererea de suspendare executării trebuie formulată pe cale de ordonanță președințială, precizare ce nu se regăsește în conținutul acțiunii introductive de instanță.
În plus pentru fi admisibilă trebuie îndeplinite condițiile speciale prevăzute de disp. art. 581 Cod procedură civilă pentru ordonanța președințială respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Ori se constată că reclamantul nu arătat în niciun fel în ce constă urgența care poate determina luarea aceste măsuri excepționale (o eventuală pagubă iminentă și de neacoperit care s-ar putea produce în patrimoniul acesteia) și nici nu administrat vreo probă în acest sens.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța, având în vedere ansamblul materialului probator administrat în cauză apreciază că acțiunea este neîntemeiată urmând o respinge.
În fapt, în principal reclamantul invocat că prin hotărârea adunării generale acționarilor din data de 16.12.2008 prin care s- decis reinvestirea profitului pentru anul 2006 și cotei de 90% din profitul corespunzător anului 2007 s- încălcat dreptul său la obținerea de dividende prin nerespectarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 31/1990.
Aceste susțineri din acțiune nu pot fi primite de către instanță.
Dispozițiile art. 67 alin. 2 din Legea societăților comerciale conține doar mențiune privind modalitatea de distribuire a dividendelor fără să prevadă vreun termen în care se poate realiza această operațiune.
Termenul de șase luni calculat începând de la data aprobării situației financiare anuale este prevăzut doar pentru plata acestor dividende, deci doar pentru situația în care s-ar fi stabilit în prealabil de către cuantumul acestora.
În plus singura sancțiune prevăzută de textul de lege pentru plata cu întârziere a acestor dividende este acordarea de daune - interese.
Mențiuni privind fixarea cuantumului dividendelor ce se vor acorda găsim în conținutul dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 31/1990 unde se prevede faptul că în termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar trebuie să se întrunească adunarea generală ordinară societății comerciale care printre altele are și această atribuție.
Practica și doctrina în materie sunt însă unanime în aprecia că termenul de 5 luni prev. de art. 111 alin.1 este un termen sui generis, neputând fi calificat nici ca un termen de prescripție, nici ca un termen de decădere.
S- apreciat astfel că adunarea generală ordinară se poate ține în mod valabil și după acest termen, interesul public fiind ca societatea comercială să funcționeze și să nu se blocheze activitatea în cazul în care adunarea generală nu s- întrunit într-un anumit termen.
Dacă adunarea generală ordinară nu se ține în termenul mai sus indicat, sancțiunea poate fi de natură administrativă (amenda prevăzută de art. 44 din Legea nr. 26/1990 registrului comerțului sau amenzile prevăzute de legislația contabilă în cazul în care situațiile financiare anuale, datorită depășirii termenului de 5 luni, nu pot fi depuse în termenul legal la Ministerul Finanțelor Publice).
Tot în doctrină s- apreciat că acționarul nu are un drept la dividende plătit periodic și că nu există nicio dispoziție în legislația comercială care să prevadă dreptul acționarilor la beneficii în fiecare an.
Nici Legea nr. 31/1990 și nici altul constitutiv al societății comerciale nu interzic repartizarea doar parțială profitului net, acumularea sau reinvestirea beneficiilor și nu distribuirea lor, adunarea generală a acționarelor fiind singura în măsură să aprecieze asupra oportunității unei astfel de măsuri de natură financiară dacă interesele sociale o cer.
Este adevărat însă că adunarea generală a acționarilor nu poate afecta sau limita dreptul social abstract al acționarilor de participa la beneficii, un astfel de abuz de drept prin care s-ar încălca unul din drepturile fundamentale ale acționarilor putând fi sancționat de către instanță.
În cazul de față instanța nu poate reține existența unui astfel de abuz din partea acționariatului majoritar motivat de faptul că măsura este limitată în timp (privește doar anii 2006 și 2007) și este doar parțială (potrivit hotărârii pentru anul 2007 fost repartizat sub formă de dividende 10% din profitul net obținut iar pentru anul 2006 repartizare parțială profitului s- dispus prin hotărârea din 18.06.2008 existând la dosar atât hotărârea și procesul-verbal cât și statul de plată).
Reclamantul prin reprezentantul legal afirmă fără nici un suport legal faptul că atât timp cât dividendele nu au fost determinate prin hotărârea adunării generale ordinare în termen de 6 luni de la momentul aprobării situației financiare anuale (aprobarea acestei situații pentru anul 2007 s- realizat prin hotărârea nr. 1469/27.03.2008), acestea se cuvin de drept acționarilor, că profitul net obținut se transformă în totalitate în dividende și astfel acționarii definesc un drept de creanță asupra societății.
Nu poate fi reținut un asemenea punct de vedere de către instanță. Potrivit dispozițiile art. 67, 111 și 194 din Legea nr. 31/1990 doar adunarea generală acționarilor este în măsură stabili dividendul ce se poate acorda iar în cazul în care un asociat este nemulțumit, cu excepția situației constatării unui abuz de drept al acționarilor majoritari de care s- amintit mai sus, singura posibilitate pe care o are acesta este să se retragă din societate.
Au fost înlăturate și susținerile reclamantului privind nelegala convocare adunării generale.
Din actele depuse la dosar rezultă faptul că în convocator sunt menționate toate problemele ce au fost supuse dezbaterii în plus obligativitatea motivării prin convocator măsurilor propuse nu este prevăzută de lege (art. 117 alin.6 din Legea societăților comerciale).
Pentru toate aceste motive a fost respinsă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu următoarea motivare:
Potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 12 din Actul Constitutiv al pârâtei
"acțiunile conferă posesorilor lor drepturi egale, respectându-se pentru fiecare deținător următoarele:
a) dreptul la dividende stabilit în funcție de numărul de acțiuni deținute;
b) controlul asupra evidențelor și registrelor contabile;
c) dreptul de a fi informat asupra activității societății;
d) dreptul de a se retrage din societate.
Dreptul la acțiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor alin. (2) și (3), se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel.
Având în vedere dispozițiile art. 67 din Legea nr. 31/1990, în răstimpul prevăzut de lege și anume în perioada de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat, trebuiau distribuite, mai mult chiar achitate, dividendele cuvenite.
În acest sens, bilanțul contabil aferent anului 2007 fost aprobat de acționari prin hotărârea nr. 1469/27.03.2008.
Creanța apelantului asupra dividendelor este născută și scadentă înainte de data momentul convocării adunării generale în discuție, așa cum rezultă din situația financiară anuală aferentă exercițiului financiar încheiat pentru anii 2006-2007, din care rezultă faptul că plata urma a se realiza la termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.
În concluzie, din situația financiară aferentă anilor 2006-2007, este evident faptul că dreptul de creanță al apelantului este născut înainte de convocarea adunării generale din 16 decembrie 2008, neputând fi reinvestite dividendele fără acordul expres al acesteia întrucât partea de profit reprezentând dividende aferente anilor 2006-2007 nu mai aparțineau societății, fiind transferate de drept în patrimoniile acționarilor.
Celelalte puncte pe ordinea de zi au fost aprobate cu votul acționarilor, reprezentând 75% din totalul capitalului social. Numiții și am votat împotriva, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin, 7 și 8 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Astfel, convocare adunării generale trebuia să cuprindă menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării, ceea ce nu se verifică nici în textul convocării și nici măcar în cuprinsul procesului verbal al adunării generale. În acest context este evident că nu putea da un vot pozitiv chestiunilor cuprinse la punctele 2-5 pe ordinea de zi fără a avea o minimă informare cu privire la motivarea modificărilor propuse.
Apelul este nefondat.
Motivul invocat de apelant pentru anularea hotărârii adunării generale acționarilor, respectiv încălcarea dreptului său la obținerea de dividende, prin nerespectarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 31/1990 este, așa cum în mod corect reținut prima instanță, nefondat.
Astfel, în cazul în care aceste dividende se plătesc mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat, societatea comercială va plăti acționarului interesat daune - interese pentru perioada de întârziere, potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Față de aceste dispoziții legale, nu poate fi lovită de nulitate o hotărâre a adunării generale a acționarilor în care s-a aprobat repartizarea profitului cu depășirea termenului de 6 lui prevăzut la art. 67 alin. 2, sancțiunea care intervine în cazul depășirii acestui termen este, așa cum s- mai precizat, plata de daune - interese acționarului interesat.
Totodată, aceste dispoziții legale trebuie coroborate și cu cele ale art. 211 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora stabilirea dividendelor este o obligație a adunării generale, așa încât nu poate fi primită susținerea apelantului potrivit căreia creanța sa asupra dividendelor e născută și scadentă înainte de data convocării adunării generale în discuție, pe motiv că partea din profit reprezentând dividende aferente anilor 2006 - 2007 nu ar mai aparține societății, deoarece ar fi transferate de drept în patrimoniile acționarilor.
este stabilit de adunarea generală în temeiul dispozițiilor art. 111 alin. 2 lit. a, iar în lipsa fixării acestuia, nu se poate naște un drept de creanță în patrimoniile acționarilor reprezentând partea din profit ce li s-ar cuveni conform acțiunilor deținute.
Sunt nefondate și criticile referitoare la pretinsele lipsuri ale convocării adunării generale, în sensul că aceasta nu ar cuprinde menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării, respectiv cele cuprinse la punctele 2-5 de pe ordinea de zi.
Astfel, convocatorul adunării generale a acționarilor cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 117 alin. 6, ordinea de zi fiind trecută cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă instanța va respinge apelul comercial d e față și va păstra ca temeinică și legală sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 11/camera de consiliu din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția de Comercial și Contencios Administrativ, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
25.11.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană
