Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 186/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1948/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 186
Ședința din Camera de Consiliu de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
GREFIER ---
Pe rol fiind soluționarea conflictului negativ de competență ivit în dosarul nr. 3482 740/2007 al Tribunalului Teleorman - Secția Civilă privind pe reclamantul și pârâții SC SRL, SC SRL.
Cauza se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria, la data de 09.10.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele și, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.9110 din 03.04.1994, încheiat între părți cu obligarea acestora la suportarea cheltuielilor de judecată.
Prin sentința comercială nr.853/17.04.2008, Judecătoria Alexandriaa admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, având în vedere natura comercială a cauzei și faptul că acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, nu este evaluabilă în bani, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în temeiul art.2 alin.1 pct.1 lit.a Cod procedură civilă.
Pe rolul Tribunalului Teleorman, cauza a fost înregistrată ca litigiu comercial la data de 30.04.2008.
Prin sentința comercială nr.355/22.09.2008, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a declinat competența în favoarea Judecătoriei Alexandria, și, constatând ivit conflictul negativ de competență a dispus înaintarea dosarului curții de apel pentru soluționarea acestuia.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că față de decizia din 9 iunie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât valoarea litigiului este sub pragul valoric de 100.000 lei, competentă să judece cauza este judecătoria, care, conform art.1 Cod procedură civilă, are plenitudine de competență.
Examinând actele și lucrările dosarului, precum și considerentele celor două sentințe de declinare a competenței materiale, Curtea reține, în speță, competența tribunalului d e soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Se reține că acțiunea introductivă de instanță este formulată la data de 09.10.2007, iar sentința judecătoriei d e declinare a competenței este din data de17.04.2008. Ca urmare a acestei hotărâri de declinare a competenței materiale, tribunalul a fost legal învestit cu judecarea cauzei la data de 30.04.2008, dată la care acțiunile comerciale neevaluabile în bani, între care și acțiunea în constatarea nulității absolute, reveneau în competența exclusivă a tribunalului, data de sesizare a acestuia fiind situată în timp, cu mult înainte de data pronunțării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din 9 iunie 2008.
Curtea mai reține că principiul aplicării în timp a legii de procedură este reglementat de art.725 Cod procedură civilă, care, în aliniatul 2 reglementează o excepție de la regula aplicării imediate a legii noi de procedură, respectiv, aplicarea legii de procedură care vizează schimbarea competenței instanței, respectiv: "- Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestitevor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile".
Din interpretarea acestui text de lege, Curtea reține că legea generală reia principiul constituțional al neretroactivității legii pentru aplicarea legii noi care vizează schimbarea competenței instanței, principiu de la care există excepția aplicării imediate a legii noi de procedură prevăzute de art.725 alin.1 Cod procedură civilă.
Întrucât art.725 alin.1 Cod procedură civilă reprezintă legea generală, prin lege specială se poate prevedea aplicarea imediată a legii noi ce prevede schimbarea competenței instanței, în virtutea principiului specialia generalibus derogant. Curtea apreciază că, deoarece decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 9 iunie 2008 nu prevede o atare excepție, rămâne pe deplin aplicabilă norma generală din art.725 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât competența de judecată a tribunalului sesizat la 30.04.2008, rămâne câștigată.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.22 raportat la art.725 alin.2 Cod procedură civilă, văzând și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 9 iunie 2008, Curtea stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul cu sediul în A, str. -,.31,.B,.17, județul T, și pârâtele cu sediul în A, str. B,.715A,.A,.3, județul T, și cu sediul în A,-, județul T, în favoarea Tribunalului Teleorman - Secția Comercială.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.10.2008.
Președinte,
Dr. I-- -
Grefier,
---
Red.Jud. - 3.11.2008
Tehnored. - 3.11.2008
Nr.ex.: 5
Președinte:Iulia Manuela CîrnuJudecători:Iulia Manuela Cîrnu
