Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A-VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.194
Ședința publică de la 21.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Mioara Badfea
GREFIER - -
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă B, împotriva sentinței comerciale nr.4015/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/2009 aflată la fila 95 și intimata-pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială aflată la fila 7.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură la data de 16.04.2009 intimata-pârâtă a depus la dosar răspunsul formulat la suplimentul interogatoriului administrat de apelanta-reclamantă, în 2 exemplare.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că a solicitat dosarul la amânare pentru a i se comunica un exemplar al răspunsului formulat de intimata-pârâtă la interogatoriu. Totodată, solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de răspunsul intimatei-pârâte la suplimentul interogatoriului.
Curtea, procedează la comunicarea unui exemplar al răspunsului formulat de intimata-pârâtă la suplimentul interogatoriului administrat de apelanta-reclamantă
Intimata-pârâtă, prin avocat, arată că se opune cererii de acordare a unui termen formulată de apelanta-reclamantă pentru a lua cunoștință de conținutul răspunsului la suplimentul la interogatoriu, având în vedere că în cauză au fost acordate mai multe termene de judecată, iar acest răspuns a fost depus la dosar la data de 16.04.2009.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, învederează faptul că acest răspuns la interogatoriu într-adevăr a fost depus la data de 16.04.2009, însă acesta nu le-a fost comunicat pentru a putea lua cunoștință de conținutul său.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apelanta-reclamantă pentru motivul învederat, considerând că actul de procedură, răspuns la interogatoriu, nu face parte din categoria celor supuse comunicării, mai mult curtea reține că acest răspuns a fost consemnat la dosar la data de 16.04.2009, astfel încât apărătorul apelantei-reclamante avea răgazul de a cunoaște depunerea la dosar a răspunsului la suplimentul la interogatoriu, motiv pentru care dispune lăsarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei au răspuns apelanta-reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/2009 aflată la fila 95 și intimata-pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială aflată la fila 7.
Intimata-pârâtă, prin avocat, depune la dosar certificat de grefă privind soluția pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a V-a Comercială, având ca obiect apelul formulat de B împotriva sentinței comerciale nr.4971/11.04.2007 pronunțată de - Secția a VI-a Comercială prin care a fost admisă cererea de reziliere a contractului formulată de Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat. Totodată, solicită amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise, având în vedere și răspunsul formulat de intimată la suplimentul la interogatoriu. Apreciază că soluția primei instanțe a fost greșită având în vedere că din probele administrate, inclusiv în apel, s-a probat existența unor manopere dolosive care au stat la baza obținerii consimțământului în ceea ce privește borderourile situațiilor de plată a căror anulare a solicitat- Învederează că, prin procesele verbale de custodie încheiate între intimată și s-a încercat să se acrediteze ideea că echipamentele sunt cumpărate, respectiv că acestea sunt în țară și fiindu-le garantat că acestea vor fi montate în șantier până la emiterea facturii. Apreciază că, aceste procese verbale de custodie au fost întocmite vădit pentru a obține semnarea de către societatea pe care o reprezintă a borderourilor situațiilor de plată, având în vedere faptul că s-a dovedit ulterior că aceste echipamente au fost introduse în țară și cumpărate la mai mult de 2 luni de la data prezentării proceselor-verbal de custodie. Mai arată că potrivit contractului, intimata devenea proprietara acestor echipamente de la data efectuării ultimei plăți care a avut loc în ianuarie 2006, respectiv la mai mult de 10 luni de la momentul când le-au fost prezentate procesele-verbale de custodie în baza căreia a fost emisă ulterior o factură de vânzare a echipamentelor. Totodată, consideră că instanța de fond a reținut în mod greșit că, prin semnarea borderourilor de către reprezentanții au confirmat realitatea realizării lucrărilor. Astfel, solicită să se aibă în vedere că prin răspunsul intimatei la suplimentul de interogatoriu aceasta recunoaște pe de o parte că nu a executat lucrările care făceau obiectul borderourilor, iar pe de altă parte că nu a livrat echipamentele. De asemenea, mai arată că prin borderoul de plată nr.1 se recunoaște că echipamentele nu au fost livrate, iar prin borderoul de plată nr.2 se recunoaște că lucrările de montaj nu au fost executate. Or, potrivit contractului încheiat între părți, borderoul trebuia să cuprindă lucrări real executate. Astfel, consideră că rezultă în mod clar faptul că s-a obținut consimțământul pe aceste borderouri exclusiv în baza unor manopere dolosive. Solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.
Intimata-pârâtă, prin avocat, față de susținerile orale ale apărătorului apelantei-reclamante, având în vedere că nu a făcut referire la motivele scrise de apel, înțelege că nu se mai susțin aceste motive de apel.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, învederează faptul că susținut motivele de apel astfel cum au fost formulate.
Intimata-pârâtă, prin avocat, învederează că nu s-a susținut de către apărătorul apelantei-reclamante faptul că le-a fost încălcat dreptul la apărare, la un proces echitabil, faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, precum și alte aspecte evocate în scris. Arată că prin concluziile orale ale apelantei-reclamante, constată reaua-credință a acesteia care spune că, în ciuda documentelor aflate la dosar, societatea pe care o reprezintă nu a procurat echipamentele. Învederează faptul că borderourile poată semnătura lui, reprezentantul, și a doi inspectori de șantier. Totodată, învederează faptul că apelanta-reclamantă a solicitat anularea borderourilor, uitând că înainte de întocmirea acestor borderouri există la dosar înscrisuri, respectiv situații de procurare echipamente semnate de unul dintre inspectorii de șantier, care atestă aceste situații de echipamente. Mai arată că, după ce au fost obligați să sisteze lucrările pentru neplată la data de 08.06.2005, a fost întocmit la data de 14.07.2005, respectiv ulterior întocmirii borderourilor, un proces-verbal de constatare al stadiului fizic semnat de aceiași inspectori de șantier, și, alături de reprezentanții societății intimate. Învederează că în acest proces-verbal întocmit la data de 14.07.2005, ulterior întocmirii borderourilor, se spune că sunt 3 categorii de echipamente la momentul respectiv și anume echipamente montate, echipamente nemontate aflate în șantier și echipamente nemontate aflate în custodia societății intimate. Mai arată că a fost normal să fie așa câtă vreme la dosar există contracte de procurare a echipamentelor și facturi ale furnizorilor care au fost plătite de societatea intimată. Totodată, învederează că în momentul în care au ajuns cu lucrările într-un anumit stadiu au montat echipamentele care se puteau monta la momentul respectiv. În ceea ce privește proba cu expertiză și proba cu martori solicitată de către apelanta-reclamantă, acestea au fost respinse de către instanța de fond întrucât aceste probe nu puteau să aducă informații mai bune decât cele furnizate de către reprezentanții societății la acel moment. Solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată depunând la dosar dovada acestora.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, în replică, față de împrejurarea că apărătorul intimatei face vorbire de existența semnăturilor reprezentanților societății reclamante pe borderouri. Arată că, este evident că sunt semnate de reprezentanții societății, menționând faptul că nu au spus niciodată că nu au fost semnate, ci că le-au semnat în urma unor manopere dolosive și astfel acest consimțământ este viciat. Totodată, depune la dosar concluzii scrise.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului cu care a fost învestită, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.4015/19.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosar nr-, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantei SC B SRL împotriva pârâtei SC SA, cerere având ca obiect anularea borderourilor situațiilor de lucrări nr.1 și 2 din luna mai 2005 înregistrate sub nr.2713/09.06.2005 și 4896/22.06.2005.
Întrucât cauza cererii s-a întemeiat pe dol ca viciu de consimțământ, prima instanță a arătat că borderourile sunt acte unilaterale emise de către reclamantă, în raport cu care elementul obiectiv al dolului nu a fost dovedit, cu atât mai mult cu cât semnatarii lor din partea pârâtei sunt ingineri și inspectori de șantier, care asigură girul de calitate și profesionalitate al celor înscrise în acte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel SC B SRL, solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate și, prin rejudecare, admiterea acțiunii.
Primul motiv al apelului se întemeiază pe faptul că instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea formelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, respectiv încălcarea garanțiilor de proces echitabil și ineficientizarea dreptului reclamantei de a se apăra.
Se arată că în fața primei instanțe s-a solicitat o probă cu expertiză tehnică și o probă cu martori de natură să susțină temeinicia cererii introductive prin dovedirea circumstanțelor de încheiere a actelor atacate, însă instanța a respins aceste solicitări fără o motivare pertinentă.
Al doilea motiv ala apelului se întemeiază pe insuficienta motivare a hotărârii și faptul că aceasta conține motive contradictorii și străine de natura pricinii.
S-a arătat că întreaga motivare se bazează pe două paragrafe bazate pe teorii și presupuneri și concluzia ilogică cum că semnăturile inspectorilor de șantier sunt de natură să asigure veridicitatea și autenticitatea înscrisurilor.
Apelanta a remarcat că, borderourile nu sunt acte autentice în sens juridic, iar obținerea semnăturilor de la reprezentanții reclamantei reprezintă rezultatul manoperelor dolozive ale pârâtei.
Motivarea instanței este ridicolă și superfluă, cu atât mai mult cu cât aceasta a apreciat că probele solicitate nu puteau oferi informații mai bune în raport cu momentul încheierii actelor decât persoanele care au luat act prin propriile lor simțuri de starea de lucruri.
Împotriva acestui apel a formulat întâmpinare SC SA, act care combate motivele apelului.
S-au consemnat la dosar înscrisuri iar, în dovedirea motivelor de apel, apelantei reclamante i-au fost încuviințate înscrisuri și interogatorii, fiind respinse probele cu martori și expertiză tehnică ca neutile.
S-au administrat probele încuviințate, acestea fiind consemnate la dosarul cauzei.
Primele doua motive ale apelului sunt nefondate, iar considerentele Curtii asupra respingerii lor pleaca de la premise comune.
Astfel, procesul echitabil semnifica, din perspectiva art. 6 din CEDO, o garantie precisa, iar principiul contine, printre alte componente ale sale, transparenta procedurii judiciare care sa permita accesibilitatea justitiabililor in institutia judiciara si transparenta, adica accesul real la toate mijloacele care asigura apararea sa in contestatia judiciara.
In primul rand, procedura judiciara se desfasoare in mod public si sa asigura partilor instrumentele prin care acestea sa compara in instantei in conditii de egalitate. Probele, in procesul civil, semnifica unul dintre mijloacele in care aceste exigente pot fi realizate.
Cu toate acestea, realitatile procedurii, modalitatile de aplicare a art. 6 alin. 1 din CEDO depind de particularitatile fiecarui caz in parte. Judecatorul are astfel posibilitatea de a decide, in cadrul unor dezbateri contradictorii unde partile isi aduc argumentele real si direct care probe sunt de natura sa aduca date si informatii necesare lamuririi contestatiilor pe care partile le fac in unui tribunal.
Nu contravine garantiei dreptului la aparare sau procesului echitabil puterea instantei de a decide motivat in ce masura unele probe sunt admise sau respinse in unui tribunal.
Procedura judiciare trebuie sa fie concentrata pe aspectele care fac obiectul judecatii, astfel ca judecatorul are deplina justificare, sa respinga acele probe care nu raspund exigentelor art. 168 Cod procedură civilă, cum a fost cazul hotararii primei instante, care a considerat neutila efectuarea probei cu expertiza.
Pe de alta parte, intrucat apelul reprezinta a noua judecata a cauzei in fond, iar SC B SRL a avut posibilitatea reiterarii cererii pentru incuviintarea apelului, Curtea noteaza ca si in apel solicitarea a fost respinsa, reconfirmandu-se temeinicia solutiei primei instante cu privire la aceasta masura.
De asemenea, procesul echitabil impune transparenta si inlaturarea oricarui arbitrariu, atunci cand impune motivarea solutiilor pronuntate de catre judecatori. Pe de alta parte, obligatia de motivare se impune si pentru verificarea rationamentului care a dus la adoptarea unei anumite solutii precum si verificarea modului in care se mentine dreptul la aparare ai aprecierea gradului de proportionalitate in realizarea unei anumite judecati.
Insa, instanta nu are si obligatia, in cadrul motivarii, de a raspunde tuturor argumentelor invocate de catre parte, ci numai de a raspunde argumentelor fundamentale si pertinente, adica raspund continutului de a influenta decisiv procesul.
Or, in cauza, raportat ca cauza actiunii, nulitatea derivand din dol, considerentele primei instante s-au raportat la elementele juridice ale dolului demonstrand ca dovada acestora nu a fost realizata, si evocand o serie de aspecte circumstantiale, legata de calitatea si profesionalismul celor implicati, pentru a dovedi lipsa de fundament a afirmatiilor reclamantei.
In ce priveste al treilea motiv al apelului, care arata ca prima instanta nu a analizat fondul cererii, Curtea arata urmatoarele:
Analiza fondului cererii nu presupune verificarea valorii de adevar a fiecarei afirmatii, si a acelor motive care subscriu pretentiei judiciare si cauzei sale juridice.
Or, acele motive care vizau cauza de nulitate, dolul, au fost analizate.
Prima instanta a distins intre cele doua elemente ale dolului, aratand ca nici elementul obiectiv (manoperele dolosive, actiuni sau inactiuni care aveau functia de a trunchia realitatea, adica de aof ace sa prezinte aparente neconcordante realitatii), dar nici cel subiectiv (rolul determinat al manoperelor dolosive in incheierea actului atacat), nu au fost dovedite.
Curtea mentine concluziile primei instante, subliniind in plus ca incheierea unui act sub dol, ca viciu de consimtamant, presupune, ca demonstratia elementelor care compun dolul se apreciaza, cazual, in functie de circumstantele personale ale celui care incheie actul sub dol.
Or, partea contestatara este SC B SRL, care, evident, a actionat prin reprezentantii si delegatii imputerniciti pentru semnarea celor doua borderouri inregistrate sub numerele nr.2713/09.06.2005 și 4896/22.06.2005.
Chiar si daca cele retinute in borderouri cu privire la situatia lucrarilor consemnate in acestea sau la materialele achizitionate nu raspundeau realitatii, semnarea lor fara verificare tine de diligenta si responsabilitatea celor care aveau abilitatea de a face asemenea verificari, care, asa cum s-a apreciat si in prima instanta nu erau persoane care, datorita nepriceperii si lipsei de experienta profesionala sa fie considerate ca au cazut "victime" unor masinatiuni venite din partea celeilalte parti. Nu se poate, in conditiile de fapt in care actele au fost semnate sa fie retinute conditiile in care manevrele reclamantei au avut functia de a impresiona in asa de mare masura delegatii reclamantei si de a determina in privinta acestora o perceptie nereala a faptelor, dincolo de faptul ca in cauza, toti cei implicati au actionat cu profesionalism si tocmai in considerarea aptitudinilor lor.
Reclamatiile reclamantei cu privire la nerealitatea celor continute prin actele contestate tine de chestiunea executarii contractului si nu poate, in nici un caz, sa faca domeniul dolului in contract.
De aceea, Curtea considera ca vastul material probator si concluziile SC B SRL care pun accent deosebit pe neseriozitatea partenerului sau contractual, pe incalcarea disciplinei contractuale, nu pot impune concluzia ca reclamanta a actionat sub dol pentru sanctionarea actelor cu nulitatea.
de toate aceste considerente, Curtea va respinge apelul ca nefondat si, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, va obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecata in apel, cheltuieli facute de catre SC SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta SC B SRL cu sediul în B,-, sector 4,împotriva sentinței comerciale nr.4015/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA cu sediul în B, șos. -, nr.94, sector 5, ca nefondat.
Obligă apelanta la plata sumei de 8.330 lei în favoarea intimatei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.04.2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.Jud.
24.04.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă, Mioara Badfea
