Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.9/COM
Ședința publică de la 2 februarie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial d eclarat de reclamanta - -, cu sediul social în C,-, împotriva sentinței civile nr.1891/01.07.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă - SRL, cu sediul în C,-, - parter, județ C, având ca obiect constatare nulitate act.
Dezbaterile asupra fondului motivelor de apel au avut loc în ședința publică din 26.2009 și au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru delibera, conf. art.260 (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 2.II.2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURT E
Asupra apelului comercial d e față:
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 11097/118/ 20.11.2007 reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta - SRL, solicitând instanței să constate nulitatea absolută a contractului de asociere nr.563/17.02.1993 încheiat între - - și - SRL, constatarea nulității absolute a contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr.1773/27.04.1998, având ca obiect spațiul comercial magazinul nr.35 situat în C,-, - parter, în suprafață construită de 336,09 mp cu terenul aferent în suprafață indiviză de 67,02 mp, constatarea nulității absolute a contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr.1772/27.04.1998, având ca obiect spațiul comercial magazinul nr.186 situat în, Complex, în suprafață construită de 309,30 mp.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că la data de 17.02.1993, s-a încheiat între - - (societate cu capital de stat la acea data) și pârâta - SRL contractul de asociere în participațiune nr.563/17.02.1993, pentru cele două spații comerciale menționate, prin fraudarea legii.
La data încheierii contractului, asociatul majoritar și administratorul - SRL, dl., făcea parte și din Consiliul de Administrație al - -, fiind și angajat cu contract de muncă la aceasta societate, în funcția de Sef serviciu comercial. De altfel, societatea pârâta a fost înființată la data de 24.11.1992, exact în perioada în care se negocia încheierea contractelor de asociere în participațiune, cu scopul evident de a prelua spațiile comerciale deținute de - -.
Dl. nu s-a abținut de la vot, mai mult, a influențat activ hotărârea de asociere chiar cu firma la care era unic acționar și administrator, fraudând astfel legea, prin încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese, respectiv dispozițiile art.49 alin.1, art.100 alin.1 si 4, art.103 alin.1, art.104 alin.5 si art.145 alin.2 din Legea 31/1990, art.141 din Legea 31/1990 republicată la data de 29.01.2008, la data aprobării de către AGA a contractelor de leasing.
În cauză au fost eludate dispozițiile Legii 15/1990 și cele ale HG 1228/1990, care stabileau drept prioritare metodele de exploatare comercială prin închiriere, concesionare sau locație de gestiune, acordate pe bază de licitație.
Nefiind informați corespunzător, reprezentanții acționarilor în Adunarea Generală au adoptat ulterior și Hotărârea nr.2/11.03.1998 privind transformarea prin novație a unor contracte de asociere în contract de leasing, printre care și cele referitoare la magazinele nr.35 și 186. Pe cale de consecință, și novația contractului de asociere în cele două contracte de leasing în litigiu este lovită de nulitate absolută, cu consecința nulității absolute a contractelor, potrivit principiului quod nullum este, nullum producit effectum.
Reclamanta a concluzionat că obligațiile asumate de - - în contractele în litigiu au avut la bază o cauză falsă sau ilicită și imorală, au urmărit în mod evident fraudarea societăților comerciale, cu rezultat direct în fraudarea intereselor societății reclamante.
2. Hotărârea tribunalului
Prin sentința civilă nr.1891/2008 Tribunalul Constanța - Secția comercială de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâta, ca nefondată.
Pentru a dispune astfel a arătat, în esență, prima instanță că în ceea ce privește primul motiv de nulitate absolută a contractelor criticate - respectiv cauza ilicită întemeiat pe dubla calitate a d-lui cea de asociat majoritar și administrator la SRL și, în același timp, membru în Consiliul de Administrație al nu a fost dovedită prin probatoriile administrate.
S-a mai arătat că și dacă ar fi fost administrator la - SRL la data încheierii contractului de asociere,vicierea consimțământului prin dol constituie o cauză de nulitate relativă,iar încălcarea obligației de se abține atrage doar răspunderea administratorului față de societate pentru pagubele pricinuite.
S-a mai reținut că în contextul în care însăși reclamanta afirmă că ceilalți membri ai consiliului de administrație cunoșteau despre relațiile pe care dl. le avea cu SRL, constatarea nulității actului juridic ar încălca principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria turpitudine.
Referitor la cauza ilicită s-a reținut că prin prisma motivării acestui motiv se tinde la anularea hotărârii Adunării Generale a Societății de chiar societatea însăși, însă uzându-se de calea cererii în constatarea nulității absolute.
Cum anularea unei hotărâri AGA poate fi formulată doar de un asociat, și această hotărâre nu a fost încă anulată, ea fiind obligatorie pentru toți acționarii s-a statuat că actele juridice încheiate de societate în baza acestei hotărâri nu pot fi desființate de reprezentantul actual al societății astfel că acțiunea a fost respinsă.
3. Apelul
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat apelanta că prima instanță a respins greșit probatoriile formulate în scopul elucidării neconcordanțelor ivite între certificate emise de Oficiul Registrului Comerțului și copia parțială a dosarului existent la această instituție.
Neîntemeiat au fost respinse probatoriile cu: cercetarea la fața locului a dosarului existent la Oficiul Registrului Comerțului, solicitarea de prezentare instanței, de către această instituție a originalului acestui dosar, solicitarea de a se înainta instanței o copie completă și certificată a acestui dosar dar și luarea unui supliment de interogatoriu lui.
Neîntemeiat s-a respins proba cu martori.
S-a omis a se reține faptul că la data inițierii și aprobării contractului de atribuire în participațiune, era societate cu capital majoritar de stat iar voința socială a societății în legătură cu anumite active ale societății nu s-a format în raport de criterii de competitivitate comercială și de protejare a intereselor acționarului majoritar.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefundat.
În susținerea apelului instanța de control a încuviințat parțial administrarea probatoriilor solicitate de apelant, constând în înaintarea de către Oficiul Registrului Comerțului a unei copii complete și certificate pentru conformitate a dosarului privind pe SRL, interogatoriul lui.
Intimata a formulat concluzii scrise.
4. Curtea
Analizând criticile aduse Curtea va reține că apelul exercitat este nefondat pentru considerentele:
Referitor la critica privind probatoriile se reține că ea nu poate fi primită.
Aceasta pentru că pe de o parte, unele dintre probatoriile respinse de prima instanță au fost încuviințate de instanța de apel și administrate în fața acesteia neputându-se susține că apelantei i s-au încălcat drepturile procedurale.
Pe de altă parte, este în căderea judecătorului să aprecieze dacă probatoriile propuse sunt de natură a conduce la dezlegarea pricinii.
Respectând dispozițiilor art.176 Cod procedură civilă, prima instanță apreciat temeinic că, față de existența la dosarul cauzei a înscrisurilor emise de Oficiul Registrului Comerțului privind părțile în litigiu, proba cu cercetare locală la această instituție nu se impune.
În ceea ce privește respingerea probei testimoniale de asemenea, instanța a apreciat corect, în raport de teza probatorie dar și de dispozițiile legale aplicabile.
Asupra fondului pricinii, Curtea reține că hotărârea pronunțată nu se impune a fi schimbată sau desființată.
Între cele două părți s-a încheiat contractul de asociere nr.563/17.02. 1993 prin care, în art.2, - se obliga să asigure spațiile comerciale adecvate, situate în zona ultracentrală, pentru a se desfășura activitatea de lansare, prezentare și desfacere a unor linii vestimentare corespunzătoare standardelor europene (,
La data constituirii societății SRL - 1992, precum și la data încheierii contractului de asociere în participațiune - 17.02.1993 - dl. nu avea calitate de asociat al - SRL. Calitatea de asociat a dobândit-o în anul 1997, prin retragerea asociatului R G și preluarea părților sociale ale acestuia.
La data cooptării în - SRL, ca asociat și ulterior administrator, dl. nu avea calitatea de administrator al - -.
Urmează a se observa că motivațiile referitoare la dubla calitate de administrator și de asociat a d-lui sunt susținute de reclamanta apelantă pe baza unui certificat constatator eliberat de ORC C în anul 2005, în condițiile în care nulitatea se apreciază trebuia față de momentul încheierii actului, motivele de nulitate fiind necesar a exista concomitent acestui moment și nu ulterior.
Temeinic a reținut prima instanță că din copiile certificate depuse la ORC de pe actele societății,a rezultat că în anul 2002, respectiv la data înființării, dl. nu avea calitatea de administrator al - SRL.
Ca atare, dispozițiile legale menționate în punctul 4 al acțiunii introductive referitoare la frauda la lege și prevederile conflictului de interese - art.49 alin.1, art. 100 alin.1 și 4, art.103 alin.1, art.104 alin.5 și art.145 alin.2 din Legea nr.31/1990 în forma în vigoare la acea dată - nu își găsesc aplicarea în cauză.
De asemenea, nici susținerea referitoare la subadministrarea de către firma nu se regăsește sub aspect probatoriu.
De altfel, susținerea referitoare la așa zisa închiriere / subînchiriere/ subadministrare a spațiilor ce fac obiectul contractelor de asociere și de leasing au mai fost supuse analizei instanțelor de judecată - în cadrul acțiunilor având ca obiect rezilierea contractelor de leasing imobiliar -, fiind respinse prin hotărâri irevocabile.
Nici susținerea referitoare la așa zisele investiții prevăzute de a se efectua, într-o hotărâre a Consiliului de Administrație a - -, nu reprezintă motive de nulitate a contractului de asociere, ele fiind, în măsura în care s-ar fi demonstrat fie motive de anulare a hotărârii - -, fie motive de reziliere ale contractului de asociere încheiat între - - și - SRL, dacă s-ar fi prevăzut în contractul de asociere o astfel de clauză. Această clauză nu a fost însă prevăzută în contractul de asociere iar această susținere a constituit, de altfel, motiv al acțiunii în reziliere introduse anterior de - -, acțiune respinsă în mod irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nici ultima critică nu poate fi reținută întrucât așa cum a reținut și prima instanță, prin prisma acestei critici se tinde, prin intermediul cererii în constatarea nulității absolute la anularea hotărârii AGA de către societatea însăși Ori atâta vreme cât această hotărâre nu a fost anulată ea este obligatorie pentru toți acționarii,iar actele încheiate în baza acesteia nu pot fi desființate de către reprezentantul actual al societății.
În aceste condiții, judicios s-a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele art.948 pct. 4 cod civil referitoare la cauza neilicită, art.966 Cod civil, referitoare la obligația fără cauză sau cauză falsă, art.968 Cod civil referitoare la cauza nelicită prohibită de legi.
Cum criticile aduse nu impun schimbarea sau desființarea hotărârii, în temeiul disp. art. 296 Cod proc civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul comercial d eclarat de reclamanta - -, cu sediul social în C,-, împotriva sentinței civile nr.1891/01.07.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă - SRL, cu sediul în C,-, - parter, județ C, având ca obiect constatare nulitate act.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
04 februarie 2009
Jud.fond.
red.dec.jud. -5.03.2009
tehnored.Gref.
4ex/11.03.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea
