Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr.13/
Ședința publică de la 24 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către reclamanta - SRL B, cu sediul în B, sector 3,-, -/106,. 2,. 35, împotriva sentinței civile nr. 127/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimata pârâtă - " EXPERT" SRL, cu sediul în P,-, județul V, cauza având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 19 februarie 2009, apoi la 24 februarie 2009.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1672/91/21 aprilie 2008 la Tribunalul Vrancea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta - "" SRL Bac hemat în judecată pe pârâta - " Expert" SRL P solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate că denumirea de comerciant a pârâtei încalcă dreptul de marcă al - ""SRL și interzicerea utilizării de către pârâtă a mărcii ca nume comercial, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a învederat tribunalului că - "" SRL este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J/- cu respectarea prevederilor Legii nr. 26/1990 având CUI -, că marca "" reprezintă o marcă înregistrată la OSIM sub nr. 60671/18 decembrie 20003, că are exclusivitate în utilizarea acestei denumiri și că pârâta prin înregistrarea și folosirea denumirii de "" îi cauzează prejudicii.
Reclamanta a mai susținut că marca "" este înregistrată pentru clasele 33 (băuturi alcoolice), 35 (comercializare) și 39 (ambalare, depozitare, transport), că pârâta are în obiectul de activitate codurile care sunt similare claselor de produse înregistrate de - "" SRL și că pârâta s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului la data de 26 februarie 2004, ulterior înregistrării mărcii, care a avut loc la data de 18 decembrie 2003.
Prin sentința civilă nr. 127/4 septembrie 2008, Tribunalul Vrancea, secția comercială a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că pârâta ar încălca dispozițiile art. 2 din Legea nr. 148/2000, că a efectuat publicitate în sensul art. 8 din aceeași lege și că i-ar fi produs prejudicii; că pârâta în baza Autorizației de Fiscal nr. R - din 19 noiembrie 2004 desfășoară activitate de producție vinuri liniștite și comercializarea acestora în vrac, în recipienții cumpărătorului prin sediul din localitatea P; că prin sediul secundar pârâta comercializează produse destinate industriei viei și vinului, respectiv utilaje și echipamente de vinificație și produse oenologice în ambalaje originale, cu însemnele specifice fiecărui producător; că pârâta prin activitatea sa nu folosește un semn identic sau asemănător cu marca înregistrată a reclamantei ori semne grafice identice și similare cu marca acesteia pe etichete, navete sau ambalaje ori materiale promoționale; că pârâta s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului cu respectarea dispozițiilor art. 38 și art. 39 din Legea nr. 26/1990, și anume, denumirea acesteia este diferită de a societății reclamante, respectiv EXPERT față de; că pârâta nu folosește în activitatea sa semne grafice similare mărcii înregistrate pe etichete, navete sau alte ambalaje deoarece comercializează în vrac vinul în ambalajele cumpărătorilor și că nu a încălcat drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcii comunitare, în sensul că nu s-a folosit în activitatea sa de marca înregistrată a reclamantei.
Împotriva menționatei hotărâri, în termen legal, reclamanta - "" SRL Bad eclarat apel invocând următoarele motive:
- prima instanță a interpretat greșit petitul acțiunii. În dezvoltarea acestui motiv, apelanta a susținut că instanța a motivat hotărârea apelată ca și când ar fi fost formulată o acțiune în interzicerea utilizării semnului ca marcă pe produsele și serviciile pârâtei, nu o acțiune prin care s-a solicitat constatarea faptului că semnul (marca), înregistrat ca nume comercial d e pârâtă, încalcă prin el însuși dreptul la marcă, în raport de dispozițiile art. 35, lit. b, teza 1 din Legea nr. 84/1998;
- în motivarea hotărârii prima instanță a avut în vedere aspecte de ordin fiscal și faptul că pârâta comercializează în vrac produse oenologice. Apelanta a arătat că în cererea introductivă de instanță nu a susținut acest aspect, ci a precizat că desfășurarea activității comerciale de către pârâtă sub denumire similară cu societatea sa ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul. S-a susținut că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile art. 35 din Legea nr. 84/1998, că denumirea comercială a pârâtei folosită pe toate documentele emise de aceasta (chitanțe, facturi și alte înscrisuri), precum și pe site-ul vin expert. ro este similară cu denumirea comercială a reclamantei, cât și cu marca verbală înregistrată de aceasta;
- în motivarea hotărârii, prima instanță face doar trimitere la textul art. 35 din legea menționată mai sus, fără să-l analizeze în cauza de față, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii.
Prima instanță deși reține că art. 2 din Legea nr. 148/2000 nu ar fi aplicabil, nu motivează. În realitate intimata pârâtă își face publicitate prin folosirea denumirii societății sale ca denumire de internet.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului pentru următoarele considerente: apelanta face confuzie atât în cererea introductivă de instanță, cât și în apel, între noțiunile de "marcă" și "denumire comercială", deși aceste concepte juridice sunt diferite; că atât firma (denumirea comercială), cât și marca constituie obiect al unor drepturi de proprietate industrială distincte, beneficiind de protecție juridică specială (art. 1 alin. 2 din Convenția d l Paris ).
Firma sau numele comercial (denumirea comercială) este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează (art. 30 alin. 1 din Legea nr. 26/1990).
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane - art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998. S-a susținut că cele două noțiuni, deși fac parte din sfera drepturilor de proprietate industrială au funcții și natură juridică diferită, iar numele comercial are rolul de a diferenția comercianții între ei, pe când marca are rolul de a diferenția produsele sau serviciile de aceeași natură ale comercianților.
Intimata pârâtă a susținut că reclamanta își are sediul în B, că ea își are sediul în județul V și că nu există niciun impediment legal în a coexista și desfășura comerțul pe teritoriul României; că în activitatea sa nu folosește un semn susceptibil de a fi perceput ca o marcă de către consumatori; că folosește pe toate actele pe care le emite denumirea societății sale, iar această denumire nu are rolul unei mărci, ci are rolul de a diferenția pe comercianți între ei; că potrivit art. 8 din Convenția d l Paris pentru protecția proprietății industriale, ratificată de România prin Decretul nr. 1177/1968 numele comercial va fi protejat în toate țările uniunii, fără obligația de depunere sau înregistrare, indiferent de faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerț; că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 148/2000 nu sunt aplicabile în prezenta cauză, apelanta fiind într-o vădită confuzie în ceea ce privește prevederile legale.
Apelul nu este fondat;
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel și din oficiu, Curtea constată că prima instanță a făcut o interpretare corectă a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale în materie și că a pronunțat o hotărâre temeinică și legală care va fi menținută.
Este de necontestat că prin cererea introductivă de instanță apelanta reclamantă ( 6-7 dosar fond) a solicitat instanței să constate că denumirea de comerciant a intimatei pârâte încalcă dreptul său de marcă și să-i interzică acesteia utilizarea mărcii ca nume comercial.
Rezultă, așadar, că în speță, pretinsul conflict dintre părțile litigante a apărut între marca înregistrată de apelanta-reclamantă și numele comercial înregistrat de intimata-pârâtă.
Conform art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice " a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane, pot constitui mărci semne distinctive, cum ar fi cuvinte inclusiv nume de persoane, desene litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special forma produsului sau a ambalajului său, combinații de culori, precum și orice combinație a acestor semne.
Textul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, prevede că firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează. Prin urmare, denumirea societății comerciale este un element obligatoriu ce trebuie cuprins în actul constitutiv al societății, potrivit art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, coroborat cu art. 14 alin. 1 din Legea nr. 26/1990.
În art. 1 alin. 2 din Convenția d l Paris pentru protecția proprietății industriale, ratificată de România prin Decretul nr. 1177/1968 se prevede că: "Protecția proprietății industriale are ca obiect brevetele de invenție, modele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mărcile de fabrică sau de comerț, mărcile de serviciu, numele comercial și indicațiile de proveniență sau denumirile de origine, precum și reprimarea concurenței neloiale", iar conform art. 8 "Numele comercial va fi protejat în toate țările uniunii, fără obligația de depunere sau de înregistrare, indiferent de faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerț".
Prin urmare, firma sau numele comercial (denumirea comercială) este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează - art. 30 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, iar marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane - art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998.
Apelanta-reclamantă omite că cele două noțiuni, deși fac parte din sfera drepturilor de proprietate industrială, au funcții și natură juridică diferită. Altfel spus, numele comercial are rolul de a diferenția pe comercianți între ei, pe când marca are rolul de a diferenția produsele sau serviciile de aceeași natură ale comercianților.
De reținut, că intimata pârâtă nu folosește în activitatea comercială un semn susceptibil de a fi perceput ca o marcă de către consumatori, ci folosește, pe toate actele pe care le emite, denumirea sa comercială " EXPERT", care nu are rolul unei mărci, ci are rolul de aod iferenția de ceilalți comercianți. În acest sens sunt și prevederile art. 29 din Legea nr. 26/1990. este obligat să menționeze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și orice alte documente întrebuințate în comerț, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare și, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.
De altfel, potrivit art. 8, numele comercial va fi protejat în toate țările uniunii, fără obligația de depunere sau de înregistrare, indiferent de faptul dacă el face parte sau nu dintr-o marcă de fabrică sau de comerț.
Din conținutul întregului material probator administrat în fața primei instanțe rezultă că apelanta-reclamantă are marca "" înregistrată la OSIM sub nr. 60671(fila 9 dosar fond) și că are în obiectul de activitate băuturi alcoolice, comercializare, publicitate, ambalare, depozitare, transport, pe când intimata-pârâtă își desfășoară activitatea sub numele comercial " EXPERT" SRL și că are în obiectul de activitate: producție vinuri liniștite și comercializarea acestora în vrac în recipienții cumpărătorului, că prin sediul secundar comercializează produse destinate viei și vinului și anume utilaje de vinificație cu însemnele specifice fiecărui producător ( 27 și 49 dosar fond) și că intimata nu folosește în activitatea sa semne grafice și similare mărcii înregistrate pe etichete, navete sau alte ambalaje.
Prima instanță a reținut corect că prin activitatea sa, intimata-pârâtă nu a încălcat drepturile exclusive ale apelantei-reclamante asupra mărcii comunitare.
Curtea mai reține că la înregistrarea intimatei-pârâte au fost respectate dispozițiile art. 39 alin. 8 din Legea nr. 26/1990, referitoare la verificarea disponibilității firmei și a emblemei, înainte de întocmirea actelor constitutive (fila 47 dosar fond) pe de o parte, iar pe de altă parte că nu s-a făcut dovada folosirii de către intimata-pârâtă a semnului grafic similar mărcii apelantei care a fost înregistrată ca semn distinctiv pentru produsele identice sau similare ce disting produsele sub aspectul provenienței lor.
În raport de cele expuse mai sus, apelul declarat de apelantă nefiind fondat urmează ca în temeiul art. 296 proc. civ. să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, apelul declarat de către reclamanta - SRL B, cu sediul în B, sector 3,-, -/106,. 2,. 35, împotriva sentinței civile nr. 127/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimata pârâtă - EXPERT SRL, cu sediul în P,-, județul V, cauza având ca obiect obligația de a face.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 24 februarie 2009.
Președinte, dr. - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
Red. dr.
Tehno: 4 ex./ 13.03.2009
Fond:
Președinte:Alexandrina ZahariaJudecători:Alexandrina Zaharia, Sarmisegetuza Tulbure
