Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA NR. 33/
Ședința publică din 19.02.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtele - reclamante reconvenționale Municipiul T, Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T, împotriva sentinței civile nr. 899/PI/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențională - SRL, având ca obiect obligație a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în reprezentarea reclamantelor pârâte reconvenționale și av. pentru reclamanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței apelanții au depus note de ședință din care 1 ex. se comunică reprezentantului reclamantei intimate care nu solicită termen pentru studiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra excepției prescripției dreptului la acțiune în ce privește cererea reconvențională, invocată de reclamanta intimată prin întâmpinare, și apoi pe fondul apelului.
solicită respingerea excepției și admiterea apelului așa cum a fost formulat. În ceea ce privește cererea reconvențională de la instanța de fond, apreciază că excepțiile invocate sunt întemeiate și solicită admiterea acestora.
Av. solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate, precizând că a făcut dovada achitării tuturor debitelor la instanța de fond cu înscrisuri care nu au fost contestate.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, solicită admiterea acesteia precizând că toate datoriile ce eventual le mai putea datora reclamanta intimată, au avut scadența la nivelul anului 2003 când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, iar pretențiile sunt exprimate la nivelul anului 2008 prin cererea reconvențională, mult peste termenul de prescripție de 3 ani.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința nr. 899/PI/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamantei - SRL T, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Primăria Municipiului T prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T, s-a dispus radierea din cartea funciară CF nr. 30663 T, nr.top 5751/XXVI a ipotecii și a interdicției de înstrăinare și grevare, instituite în favoarea pârâtei, asupra imobilului din T, nr.2 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 333/28.01.2005 de BNR, au fost respinse restul capetelor de cerere, a fost de asemenea respinsă cererea reconvențională formulată de Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T și Primarul Municipiului T, obligând pârâții față de reclamantă la 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit înscrierilor din CF - T, s-a instituit dreptul de ipotecă asupra sumei de 3.086.250.000 lei + TVA în favoarea Primăriei T, suma reprezentând diferența de 36 de rate după achitarea avansului de 1.028-750.000 lei, din prețul total de vânzare-cumpărare al spațiului din litigiu (de 4.115.000.000 lei), preț care a fost în totalitate achitat, cum rezultă inclusiv din considerentele pârâților arătate în întâmpinare și în cererea reconvențională, aceștia insistând asupra menținerii ipotecii astfel instituite, ca urmare a diferenței de chirie pe care reclamanta o datorează, a majorărilor și penalităților de întârziere, prin prisma dispozițiilor art. 1774, 1776.civ. ipoteca vizează imobilul afectat de garanție și valoarea creanței garantate, care în speță reprezintă diferența de 3.086.250.000 lei + TVA din prețul vânzării cumpărării imobilului prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 333/28.01.2006, sumă care a fost integral achitată, astfel că, motivul pentru care ipoteca s-a instituit nu mai există, reclamanta reconvențională neputând solicita menținerea ipotecii și a interdicției de înstrăinare, pentru alte debite.
Pentru considerentele expuse, s-a admis cererea reclamantei sub aspectul radierii din CF 30663 T nr, top 5751/XXVI a ipotecii și a interdicției de înstrăinare și grevare instituite asupra imobilului din T, nr.2, în favoarea Primăriei T, fiind astfel de prisos a mai analiza cererea privind obligarea pârâților la emiterea unei adrese în baza căreia să fie solicitat serviciului de carte funciară, efectuarea respectivei radieri.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali, ca neîntemeiată, aceștia având posibilitatea legală de a solicita obligarea reclamanților - pârâți reconvenționali la sumele reprezentând diferențe chirie, majorări și penalități ce derivă din contractul de închiriere nr. 556/1999, față de obiectul cererii principale cu referire la un alt contract, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare nr. 333/2006, având ca obiect o cerere de radiere și nicidecum pretenții bănești.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele - reclamante reconvenționale Municipiul T, Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulate de reclamanta pârâtă reconvențională - SRL și admiterea cererii reconvenționale formulată de reclamantele reconvenționale apelante.
În motivare a arătat că între părți au existat raporturi juridice locative conform contractului de închiriere nr. 556/1999, iar ulterior prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 68/24.07.2003, spațiul închiriat de reclamantele reconvenționale, pârâtei reconvenționale a fost înstrăinat. Contractul de închiriere conține în dreptul art.4 alin.2 clauza conform căreia chiria lunară inițial stabilită putea fi modificată prin hotărâri ale În acest sens a fost adoptată Hotărârea nr. 42/2000 care impune tarife de închiriere pe mp majorate, începând cu 01.01.2001. În perioada 01.01.2001 - 28.02.2003 pârâta reconvențională nu a achitat chiriile la tarif majorat, astfel că această pârâtă are o datorie de 21.367,08 lei la care s-au calculat penalități de întârziere în sumă de 1.282,02 lei și majorări de întârziere în sumă de 124.676,91 lei.
Apelantele au mai arătat că prima instanță a respins nejustificat cererea reconvențională ca neîntemeiată cu motivarea că sumele reprezentând diferențe de chirie, majorări și penalități, derivă dintr-un contract de închiriere iar obiectul cererii principale se referă la un alt contract de vânzare cumpărare având ca obiect o cerere de radiere și nicidecum pretenții bănești. Apelantele apreciază că între acțiunea principală și cea reconvențională există o strânsă legătură deoarece refuzul pârâtelor reclamante reconvenționale de a elibera o adeverință de radiere a ipotecii și interdicției de înstrăinare și grevare este motivat de faptul că reclamanta pârâtă reconvențională are datorii la bugetul local reprezentată de chiriile, penalitățile și majorările mai sus arătate.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către reclamanta intimată pârâtă reconvențional, prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefundat. În motivare s-a arătat că cererea reclamantei de a fi radiate sarcinile imobilului înscrise în cartea funciară ca urmare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 333/28.01.2005 încheiat între părți este pe deplin îndreptățită întrucât cumpărătoarea reclamanta acțiunii principale a făcut dovada achitării în integralitate a prețului convenit și în condițiile stipulate în contractul de vânzare. Prin urmare, refuzul pârâtelor reclamante reconvenționale de a elibera adeverința de radiere a ipotecii și sarcinilor imobiliare este nejustificată. De asemenea, cererea reconvențională formulată de pârâtele reclamante reconvenționale trebuie soluționată prin intermediul excepției de inadmisibilitate întrucât potrivit art. 119 și 120.proc.vic. între obiectul acțiunii principale și cel al cererii reconvenționale trebuie să existe o strânsă legătură, ceea ce nu s-a demonstrat în cauză, după care ar putea primi incidență excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la cererea reconvențională din moment ce pretențiile evocate de această cerere se referă la anii 2001 - 2003 iar cererea reconvențională a fost introdusă în cursul anului 2008.
Examinând apelul astfel declarat prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și potrivit disp. Art. 295.proc.civ. Curtea constată că acesta este fondat însă în limitele și cu motivele ce vor fi arătate în continuare.
În ceea ce privește solicitarea apelantelor pârâte reclamante reconvenționale, referitor la respingerea în totalitate a acțiunii principale formulate de reclamanta intimată - SRL, Curtea de Apel constată că în sprijinul acestei solicitări, apelantele nu au adus nici un motiv de apel și nu au criticat sentința Tribunalului sub nici un aspect, astfel că relativ la acest petit al apelului pârâtelor reclamante reconvenționale, Curtea se va pronunța prin respingere ca nesusținut.
Referitor la critica acelorași pârâte apelante ce vizează greșita modalitate de rezolvare a cererii reconvenționale de către prima instanță, Curtea de Apel constată că această critică este fondată. Mai întâi Curtea constată că Tribunalul practic nu a analizat în nici un mod cererea reconvențională, din moment ce pe de o parte consideră că este neîntemeiată, dar o respinge după criteriul lipsei de legătură a obiectului cererii reconvenționale și acțiunii principale. În al doilea rând aceasta este totodată o motivare contradictorie deoarece deznodământul judiciar pronunțat de Tribunal deși se referă la fondul pretențiilor cererii reconvenționale, pe care le consideră neîntemeiate, respinge o atare cerere pe excepția inadmisibilității.
De asemenea, Tribunalul a încălcat dispozițiile art. 119.proc.civ.în condițiile în care a primit să judece cererea reconvențională, a soluționat această cerere împreună cu acțiunea principală, însă nu a făcut nici un fel de cercetare judecătorească asupra susținerilor și a disputelor convergente obiectului acestei cereri.
Astfel fiind, urmează a fi admis apelul pârâtelor reclamante reconvenționale Municipiul T, Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului, se va desființa în parte hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea cererii reconvenționale de aceeași instanță - Tribunalul Timiș. Cu prilejul rejudecării, Tribunalul va proceda la soluționarea oricăror cereri și excepții invocate de către părți și va efectua cercetarea judecătorească cu privire la problematica impusă de necesitatea pronunțării în mod distinct asupra acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul pârâtelor - reclamante reconvenționale Municipiul T, Primăria Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T, toate cu sediul în T, B-dul - nr.1, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 899/PI/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențională - SRL, cu domiciliul procedural ales la și Asociații din T, str. -, nr. 3A,.2, jud.
Desființează în parte hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecarea cererii reconvenționale la aceeași instanță Tribunalul Timiș.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
RED./02.03.2009
TEHNORED./02.03.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
PREȘEDINTE:
Se comunică: - 4 Ex: - Municipiul
- Primăria Mun.
- Consiliul Local al Mun.
- - SRL
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș
